Rochiile lungi, cu pălării după modelul celor pariziene, evantaiele şi umbrele erau tot ce-şi doreau sibiencele „de oraș”, de acum 100 de ani. La sat, în schimb, toată lumea purta costumul tradițional românesc. În ceea ce privește coafura acestora, lucrurile sunt cât se poate de simple: cocuri sau codițe împletite, ascunse sub pălării sau basma.
Moda a fost mereu un domeniu fascinant. Chiar și pentru locuitorii Sibiului de acum 100 de ani. Chiar dacă era o perioadă de tranziție, se puteau observa contrasetele dintre oamenii de rând și cei din înalta societate, așa numiții învățați ai vremii. Numai aceștia din urmă se bucurau de privilegii în ceea ce înseamnă vestimentație și coafură.
Costumul popular: piesa de rezistență
Perioada din jurul anului 1918, în lumea modei, a reprezentat o trecere de la un trend la altul. Atât în ceea ce privește viața femeilor de la țară, cât și a celor de la oraș. Iar aici, vorbim de o trecere de la un stil „conservator în care femeile purtau fuste lungi, doar puţin de-asupra gleznelor şi largi în partea de sus, o eliberare după stilul „hobble” care chinuia la propriu corpul femeii, la unul mult mai elegant şi confortabil”, explică Mitichi, președintele Feeric Fashion Week.
În acea perioadă, „Coco Chanel urma să lanseze celebra rochie neagră, scurtă şi hainele confortabile influenţate de ţinutele masculine. Negrul devenea omniprezent, fiind preţuit ca şi eleganta desăvârşită, nemaifiind asociat uniformelor de valeţi şi chelnări. Cizmele cu terminaţii în dantela din acea perioadă revin şi acum în modă alături de rochia scurtă, neagră care de atunci nu a mai fost în afară trendului”, mai explică președintele festivalului de modă de la Sibiu.
Stilul adoptat de franțuzoaice se simțea și în orașul de pe Cibin. „Sibiencele din lumea mondenă purtau cu eleganţă elemente ale stilului vremii, însă constumul popular românesc sau elementele sale predomina în ţinutele alese de zi cu zi”, conchide Mitichi.
Cocuri și împletituri
În ceea ce privește modul în care femeile vremii își aranjau părul lucrurile nu sunt chiar limpezi. În Sibiu, erau foarte multe săsoaice, care veneau cu propriul stil: cozi împletite. „Când mă gândesc la acea perioadă îmi fuge mintea la străbunica mea. Îmi aduc aminte că ea purta părul împletiti în cozi, sub basma. Însă mereu se pieptăna. Avea un piptene din acela solzi de pește și mereu o surprindeam pieptănându-se”, povestește Luciano, coafor la salonul ce-i poartă numele.
El menționează că, femeile de atunci își țineau părul ascuns, fie sub pălării dacă vorbim de doamnele din înalta societate, fie sub batic dacă vorbim de clasa mijlocie.
„Ținut sub basma, scalpul producea mult mai mult sebum, motiv pengtru care părul era mai gras. Este adevărat că femeile se spălau mai rar, undeva odată pe săptămână, nu ca femeile din ziua de azi, care se spală poate și de două ori pe zi. Iar acel sebum era foarte sănătos pentru păr, era ca un ulei protectiv”, mai arată Luciano.
În ceea ce privește mersul la salon, acest lucru se întâmpla doar în cazul doamnelor din înalta societate. Însă toate femeile purtau părul lung. „Nu putem vorbi de coafură decât la casele nobile, printre oamenii învățați. Doar ei erau privilegiați să-și aranjeze podoaba capilară. Femeile purtau cocuri, numai săsoaicele purtau împletituri”, mai spune el.
Articol publicat în cadrul unei campanii susținută de partenerii Transgaz, Wenglor Sibiu și Marquardt.
Turnul Sfatului vă propune o serie de articole care readuc în prim-plan nu doar marile momente ale Sibiului din perioada 1918 – 1919, ci și detaliile care compuneau viața de zi cu zi a cetățenilor orașului. Cu atât mai mult cu cât o parte din acele ”detalii” nu mai există azi.
Alte articole scrise în această campanie găsiți AICI.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Alătură-te comunității
12 răspunsuri
-
De cand naiba, niste nulitati ca luciano, mitichi, sunt istorici?
PS Poza din dreapta reprezinta o italianca in vizita in Sb, nu este localnica. Poza datata 1911 (informatii pag. Facebook Alt Hermannstadt). Nici vorba sa fi avut oraselul asta atata clasa si eleganta pe la 1900 incat sa existe animale de companie.-
-
Incearca Timisoara, Budapesta, Sibiul din pacate era prea inconjurat de rural. Avea high class, ce numit burghezie, dar nu predomina, nici macar vizual.
Vezi poze de Fischer din anii ’30 si vezi ce populatie predomina in ele.
Sa nu ne pacalim singuri, ca o dam in nazism & comunism cu a lor istorie falsificata.-
-
Prea stufos & complex subiect ca sa fie tratat in comentarii pe TS.
Multiculturalitate? Ma indoiesc. Asta a inceput degraba cu anii 1850, legal cu anii 1780 dar prea putini potenti financiar sa patrunda rapid cu proprietati in orasul fortificat (vezi Casa cu Cariatide / Casa Bethlem, 1786).
Singura perioada cand orasul a fost realmente la nivelul marilor orase europene a fost circa 1400-1550. Drepturile comerciale, puterea de aparare (+protectia bunurilor) au facut din oras o metropola a sf. de ev mediu – inceput de epoca moderna/Renastere. Doar atunci s-au ridicat resedinte demne de comparat cu vestul, Casa Altemberger (Muzeul de Istorie), comparat in liter. de specialitate cu Hotel de Cluny sau Casa Jacques Coeur, Bourges. Plus alte resedinte in Piata Mare (ex. Casa Haller, Hecht, Lutsch). Politicul dupa caderea Ungariei sub otomani, luptele interne secol 17, ne-au infranat serios. Ne-am revenit in per. Habsburgica, alta perioada de avand este circa 1900. Dar niciodata n-am mai ajuns la puterea si grandoarea perioadei Gotic-Renastere.
-
-
-
-
-
Avant, dar avantul nostru, la nivelul nostru, dar in pas cu vremea. Aproape mereu handicapul orasului a fost o populatie relativ mica. Alta era evolutia fondului construit daca ca 1900 aveam 100,000 in loc de ca 20-30,000. Am fi avut cartiere intregi compact cladite ca in Parc Astra sau Saguna, Bd Victoriei (vorbim in afara zonei fortificate). Sa fi fost mai mare, alta era miscarea, nivelul financiar, burgezia. Nu era Piata Unirii pe la 1900 inca cu noroi, strazi curate si amenajate, dar tot de noroi. Pavajul predomina in interiorul vechiului oras. Imi iubesc orasul dar asta nu inseamna ca il idealizez. Asa e istoria, cu bune & rele.
Critica mea vizeaza in primul rand minciuna, probabil din lipsa informatie, care arata o doamna eleganta ca etalon pt orasul anilor 1900. Lucru fals! Exista 2 poze cu doamna respectiva, cea din articol si inca una pe Bd Victoriei, in fata actualului Rectorat ULBS. In ambele cu cainele 🙂 PS Nu sunt Dan Danila 🙂 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=953812704708118&set=gm.1054507274590901&type=3&theater&ifg=1-
Daca vb. de actualul teritoriu al tarii, da, Sibiul a fost cam sus, foarte sus!!! Au mai fost si altele, cu unele istoria recenta cruda, au ramas mici, Bistrita, Sighisoara, altele datorita geografiei, politicii, populatiei, au devenit orase mari, Cluj, Timisoara, Arad, Oradea. Chiar daca Sb avea o populatie mica, era plini de banci, societati asigurare, chiar toalete publice si cinematografe. Nu mai vorbesc de parcuri sau muzee. Cu toate astea, pe la 1900, puteam fi cu greu comparati cu mari orase europene. Pur si simplu alta era miscarea….Ca educatie stateam totusi bine, fiind aproape mereu de-a lungul istoriei un oras militar, si se stie ca militarii aveau educatie peste medie (depinde de perioada).
Daca TS se documenta putin mai bine, dadeau alte fotografii in care mai mult ca sigur erau localnici. De exemplu pozele cu patinoarul, 2 serii stiu, circa 1890 si 1900. Poza din link mai jos, e de la (circa) 1890 si arata o moda locala comparabila cu cea din New York City, oricine poate verifica. Cand trebuia sa fii vazut, clasa medie si cei peste, stiau sa fie in pas cu vremea https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1178693655554440&set=gm.1283731148335178&type=3&theater&ifg=1-
Am gasit si cealalta poza cu italianca 🙂 https://www.facebook.com/photo.php?fbid=953805224708866&set=gm.1054502484591380&type=3&theater&ifg=1
-
-
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Armata de useristi bio vegani yoghini, băuturi de frapucino va iniția un atac devastator cu posetele asupra poporului rus!
Du-l pe al tau, pui de dac, doar la biserica. Nimic altceva. Il invata popa tot ce-i trebuie in viata…
Cum adică este sub control? Este normal ca un contribuabil român să nu poată să doarmă noaptea pentru că se…
tradatorii de la aur de ce nu sunt saltati? prietenii dronelor
Păi proporția este să deviem și noi dronele ucrainene.
Citește și
-
Cum își petreceau sibienii timpul liber la 1900. Cafenelele Bressler şi Frentz Berthold organizau concerte cu muzică ţigănească pentru atragerea publiculuiAlin Bratu5 mai 2024Plimbare ”pe centru”, baluri, ieșiri la cafenele și terase, plimbări prin Sub Arini și în Păltiniș. La începutul secolului XX, sibienii își petreceau timpul liber, duminicile sau de sărbători, în aproximativ același fel cum o fac și acum. Dacă parcurile -
Interviu cu sibianul Mihai Curtean, scriitor şi realizator de filme: „Pentru mine, filmul este o pictură în mişcare”Denisa Laicauf27 octombrie 2019Mihai Curtean este scriitor și realizator de filme, dar a activat în mai multe domenii ale artei. În 2019 a realizat filmul „Dreamachine”, care a câștigat numeroase premii și a câştigat anul acesta Premiul de Excelenţă la Festivalul de film -
Cea mai creativă săptămână a modei începe la Sibiu. Colecții manifest și prezentări în aeroportDenisa Laicauf16 iulie 2019Cea de-a 12-a ediție a Feeric Fashion Week, descrisă drept cea mai creativă săptămână de modă începe miercuri, 17 iulie. Cele patru zile de modă de la Sibiu aduc creatori de modă din toate colțurile lumii, care își vor prezenta -
Bancuri cu femei, unguri și țărani. Ce glume spuneau sibienii acum 100 de aniTurnul Sfatului28 noiembrie 2018Acum 100 de ani Sibiul era un oraș în plină transformare, Marea Unire aducând schimbări majore în viața de zi cu zi a cetățenilor. Publicitate Publicitate Ca și astăzi, avântul economic și social dat de contextul general făcea din Sibiu
Cele mai citite știri
-
După ce a locuit 30 de ani în București, Iulia Blaga, jurnalistă și critic de film, s-a întors la Sibiu, unde organizează ateliere de dezvoltare personală prin cinema pentru copii și adulți. „Dacă suntem 30 de oameni în sală, vedem 30 de filme diferite. Fiecare are filtrul lui”Adina Bota29 mai 2026
Lasă un răspuns