Sâmbătă,
19.06.2021
Parțial Noros
Acum
22°C

Câți români au murit anul trecut în străinătate și în ce cazuri statul plătește pentru repatriere

Câți români au murit anul trecut în străinătate și în ce cazuri statul plătește pentru repatriere

Trupurile românilor care au murit în atentatele teroriste din Algeria sau în accidente rutiere din Muntenegru, Ungaria, Franța sau tinerii care au decedat în urma incendiului din clubul bucureștean „Colectiv” după ce au fost transferați la spitale din străinătate au fost printre cele care au fost repatriate în țară cu bani din fondul MAE. În alte cazuri, statul nu plătește pentru repatriere sau poate s-o facă în anumite condiții.

Misiunile consulare ale României au fost acuzate de unii deputați că „s-ar comporta ca adevărate agenții funerare”, iar angajații din secțiile consulare - „ca adevărați agenți de vânzări pentru firmele cu profil funerar”. În replică, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a răspuns unei întrebări în Parlament că misiunile diplomatice acționează conform legi și că „pun la dispoziția familiei în astfel de cazuri, doar cu titlu de recomandare, coordonatele unor societăți de pompe funebre autorizate să efectueze transporturi funerare internaționale”.

Câți români mor în străinătate

Potrivit statisticilor oficiale ale MAE, în ultimii ani s-a înregistrat o medie anuală de circa 2.500 decese ale cetățenilor români în străinătate.

„Aceste date nu reflectă însă cifra reală a deceselor cetățenilor români survenite în străinătate, întrucât, în numeroase cazuri, defuncții sunt înhumați ori incinerați în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române (...)”, a precizat Meleșcanu într-un răspuns dat în Parlament.

Cum sunt repatriate trupurile neînsuflețite

Potrivit MAE, legislația română prevede „o serie de facilități în cazurile de deces”. Printre acestea se numără, înregistrarea primară a decesului la consulate, înscrierea în registrele de stare civilă românești a certificatelor de deces străine, eliberarea pașapoartelor mortuare, procurarea certificatelor de deces întocmite de autoritățile străine competente, intermedierea procedurilor de apostilare sau supralegalizare pe plan local a acestor certificate.

„Sub aspect financiar, în bugetul MAE este prevăzut un fond special pentru gestionarea situațiilor de criză care afectează viața și sănătatea unui număr semnificativ de cetățeni români aflați în străinătate (atentate teroriste, conflicte armate, accidente de proporții, calamități naturale, alte dezastre), fond ce poate fi utilizat inclusiv pentru repatrierea unor cetățeni români decedați în astfel de circumstanțe”, a adăugat Meleșcanu. Potrivit ministrului, în ultimii ani din acest fond au fost suportate cheltuielile de repatriere a trupurilor neînsuflețite ale cetățenilor români decedați în evenimente tragice precum atentatul terorist de la In Amenas, Algeria, accidentele rutiere cu numeroase victime din Muntenegru, Ungaria sau Franța, seismele din Italia ori în cazul victimelor incendiului din clubul „Colectiv” din București, care au decedat ulterior transferului în spitale din alte state.

În alte cazuri, statul nu acoperă cheltuielile de repatriere, deși o mai poate face cu anumite excepții: „atunci când familiile nu dispun de mijloace financiare, însă numai dacă nu este posibilă înhumarea sau incinerarea defuncților pe plan local”. În aceste situații se utilizează banii din fondul taxelor de urgență accesorii taxelor consulare – însă despre care ministrul de Externe spune că este „un fond dispărut în urma eliminării taxelor consulare” – sau din alocațiile bugetare echivalente.

Teodor Meleșcanu a mai spus că MAE a realizat un studiu și a ajuns la concluzia că niciun stat membru al UE nu alocă bani în bugetul public special pentru repatrierea necondiționată a propriilor cetățeni decedați în străinătate, sistemul social modern plasând astfel de facilități în cadrul raporturilor private de asigurare.

Cât costă repatrierea

Potrivit informațiilor disponibile, costul unui transport funerar către România se cifrează, de regulă, între 3.000 și 6.000 de euro în cazul deceselor survenite pe teritoriul Europei de Vest. Sumele pot ajunge la 10.000-15.000 de euro în cazul transporturilor din alte regiuni ale lumii, precum continentul american, Orientul Îndepărtat, Australia sau Noua Zeelandă.

În ceea ce privește prestarea de ajutoare sociale, statul recunoaște că se ajunge în situații inechitabile în raport cu românii aflați în țară. „Astfel, cetățenii români care locuiesc în țară nu beneficiază de sprijin financiar din partea statului pentru transporturi funerare în interiorul României, deși contribuie nemijlocit la bugetul public al asigurărilor sociale. În schimb, cetățenii români din străinătate ar urma să beneficieze de finanțare din fonduri publice pentru aceleași categorii de servicii funerare, fără a fi, de regulă, contribuabili la bugetul de stat și cu toate că, în general, realizează venituri superioare nivelului mediu al veniturilor personale/familiale din România”, spune Teodor Meleșcanu.

MAE recomandă românilor aflați peste hotare să încheie asigurări de viață/călătorie care să prevadă și posibilitatea repatrierii în caz de deces, „ca soluție optimă în astfel de împrejurări nefericite”.

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus