Primii pași necesari pentru o grădină ecologică : unelte, îngrășăminte, compost

Plantele au exercitat de la începuturi o fascinație puternică asupra omului. Ele îi asigurau, în mare parte, subzistența și purtau asupra lor un grad mare de magie. Cu ajutorul dr. biolog Iuliana Antonie, de la Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, ULBS, vom explica în primii pași cele mai importante lucruri de care trebuie să se țină cont atunci când cineva vrea să înființeze de o grădină ecologică.

În ultimii ani, dr. biolog Iuliana Antonie a condus un experiment privind dezvoltarea unei grădini ecologice în Gușterița, în cadrul „Grădinei Preotesei”, reînființată în curtea Parohiei Evanghelice în cadrul unui centru educațional pentru tineret și mediu. „Grădina Preotesei” este o grădină de legume și este considerată ca prima școală de educație non-formală din județul Sibiu, unde se aplică tehnologia de cultură ce respectă metodologia lucrărilor tradiționale și ecologice acceptate de agricultura ecologică. Astfel, fie că vă propuneți să folosiți pământul adiacent propriei locuințe pentru a înființa o mică grădină, fie că vă doriți transformarea balconului într-un spațiu verde, sfaturile pe care ni le-a împărtășit biologului sibian Iuliana Antonie le considerăm a fi prețioase, fapt pentru care le vom detalia în următoarele articole.

Pasul unu. Uneltele necesare prelucrării solului sunt: hârlețul (pentru afânare), furca de săpat (utilizată pentru a smulge rădăcinile), sapa (pentru efectuarea drumurilor), săpăliga, grebla și scafa pentru plantat. Prin utilizarea acestor unelte structura solului nu se modifică, funcționează în parametrii normali și îndeplinește o multitudine de funcții cu ajutorul organismelor care se găsesc permanent sau temporar, periodic sau parțial, alternează în diferite stadii (în sol-deasupra solului) sau sunt tranzitorii. Există organisme care se hrănesc cu detritus, sunt detritivore, în timp ce altele sunt carnivore de vârf. Organismele situate în vârful lanțului trofic pot controla indirect descompunerea materiei din sol prin efectele pe care acestea le au asupra nivelelor inferioare din rețeaua trofică. Orice intervenție nepotrivită la nivelul vieții din sol poate provoca distrugerea a milioane de vietăți utile. Se spune că sănătatea solului este una cu sănătatea omului.

Pasul doi. Utilizarea de îngrășăminte naturale. Miracolul pământului este desăvârșit, știut fiind că ceea ce numim bucate nu se datorează întregii scoarțe terestre, ci numai stratului de la suprafața ei nu mai gros de 30 cm. Aici se produce miracolul. În această subțire pătură terestră constă subzistența noastră. Dintre toate învelișurile scoarței terestre este cel mai expus vitregiilor meteorologice, cel mai vulnerabil și cel mai volatil. Vorbim despre humus, compoziție complexă, ce are în structura sa elementele necesare convertirii lor în viață vegetală. Îngrășământul verde este mijlocul rapid de îmbogățite a solului în humus. În acest scop se utilizează plante ca: muștarul alb, rapița etc. Plantele cosite sunt lăsate la uscat și apoi încorporate în sol la 15 cm adâncime. Tot ele sunt utile și prin rădăcini care conțin nodozități în care se găsesc bacterii fixatoare de azot. Rădăcinile lor pivotante sunt utile, deoarece pătrund adânc în sol, determinând afânarea acestuia.

Pasul trei. Mulcirea solului reprezintă procedeul prin care acesta se acoperă cu un strat protector de paie. Mulciul este considerat de fermieri „alifia pământului”, deoarece asigură substanțele necesare culturilor. În agroecosistemul Gușterița se utilizează amestec de bălegar de cal cu rumeguș, urzica, iarbă. Stratul protector se aplică după ce plantele de cultură au depășit 5 cm în înălțime. Avantajele utilizării păturii de paie sunt multiple: materialul organic alimentează stratul de humus, implicit reprezintă sursă de hrană pentru fauna solului; blochează creșterea buruienilor; asigură menținerea umidității solului.

Pasul patru. Producerea de compost. Nu există grădină ecologică fără compost. Fermierii îl consideră cel mai bun humus. Operațiunea de compostare durează 12 luni. Grămada de compost este plasată la semiumbră, încadrată de scânduri. Contactul cu solul este direct, ajutând astfel nevertebratele din sol să urce la materialul depozitat și să-l descompună. Pentru compostare se utilizează, în mare parte, material din grădină fie uscat, fie verde, dispus în straturi Acestea prin încălzire se descompun mai repede. Se utilizează: iarba proaspăt cosită, rumeguș, cocenii de porumb, vrejuri de fasole, frunze de la pomii fructiferi, resturi vegetale bine măcinate, gunoi de animale.

Acesta este un material publicat în cadrul proiectului “Grădina mea de la oraș“, inițiat de Turnul Sfatului cu susținerea administrației locale. Scopul proiectului este acela de a determina cât mai mulți sibieni să își amenajeze o grădină de legume în balcon sau în jurul casei. 

“Grădina mea de la oraș“ este o acțiune cofinanţată de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Comunității.

“Grădina mea de la oraș“ este o acțiune cofinanţată de Consiliul Județean Sibiu prin Agenda Comunității.

Sponsor principal: Oasis

Sponsor: Soma Sibiu

Partener: Grădina Verde Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Publicitate