Am mâncat la restaurantul spitalului, cu pacienții și asistentele, și nu m-am îmbolnăvit

Cu intrare direct din stradă, adică de pe Bulevardul Corneliu Coposu, în incinta Maternității/Spitalului Județean funcționează un restaurant de tip fast-food deschis oricui e flămând. Dar folosit în special de bolnavi și cadrele medicale.

Localul seamănă cu cel din gară, adică miroase a ulei prăjit de cum pui mâna pe ușă, mesele n-au fețe de masă, dar au urme slinoase de mâncare, firimituri de la clientul precedent și scaune cu spătare unsuroase. Per total, amenajarea se poate încadra în stilul ”chioșc de sat, model 2001”. Are flori din plastic ce atârnă dinspre tavan, geamuri termopan ușor încețoșate de la mizerie și vitrine frigorifice cu mâncarea orientată spre clienți. Se evidențiază totuși prin mesajele specifice: Spre Internări Obstretică Ginecologie.

Ca în orice spital care se respectă, meniul este unul clasic de fast-food, așa cum întâlnim în Sibiu de pe bulevardul Nicolae Bălcescu până lângă piața din Vasile Aaron sau vizavi de Târgul Obor: Prăjeli multe cu salată și ciorbă. Adică poți alege cartofi prăjiți cu carne prăjită, șnițel sau grătar. Am ales o ciorbă de porc și o porție de șnițel cu cartofi prăjiți și salată asortată. În timp ce așteptam mâncarea ascultând uleiul cu sfârâie, mă uitam la clienții obișnuiți, majoritatea rude ale bolnavilor care veneau să le ia ceva de mâncare. Sau cadre medicale, ușor de recunoscut după halatele verzui și papucii de casă.

Acum, ca să fiu sincer până la capăt, deși localul arată cum arată, mâncarea e cât se poate de bună pentru un fast-food. Am primit o ciorbă de porc cu tarhon de nota zece, exact cum o face mătușa din Cisnădie, că imediat mi-am adus aminte de copilărie. Iar farfuria cu prăjeli, puteți spune ce vreți – că-i grasă, nesănătoasă, că arată suspect, însă e gustoasă. N-ai cum să nu dai cu un cartof prin sosul de usturoi cu ketchup, apoi să iei o murătură și să faci pe mironosița că nu-ți place. Practic, e ca la Super Mamma și ați văzut ce succes are. Nu-s delicatese, nu-i gourmet, n-are pretenții de prețuri exagerate, ci doar mâncare nișnuită pentru oamenii simpli.

Am plecat atât de sătul că toată ziua nu mi-a mai trebuit nimic și am plătit vreo 22 de lei pe două feluri de mâncare. Bine, geaca încă mai miroase a ulei, că n-am apucat s-o spăl.

Concluzia mea este că restaurantul este oglinda spitalului din Sibiu și a sistemului de sănătate românesc: Învechit, cam murdar, miroase urât, dar îți faci treaba cu el, dacă nu te omoară.

P.S.: Păcat că nu vă pot povesti ce bârfe auzi acolo în timp ce mănânci de la pacienții/aparținătorii de la mesele vecine: Ce doctor e pe secție, cum se răstește la pacienți, ce atitudine are asistenta aia, ce pretenții are cealaltă. N-ai cum să te plictisești.