Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Interviu cu psihologul Vasile Șoaită despre dependențele sibienilor

Interviu cu psihologul Vasile Șoaită despre dependențele sibienilor

Crucea Roșie Sibiu a lansat zilele trecute, în premieră pentru orașul nostru, un proiect menit să vină în sprijinul persoanelor dependente. Unul dintre cei doi specialiști care vor media grupul de sprijin este psihologul Vasile Șoaită, specializat în psihoterapia integrativă și terapia familiei. El are o experiență de peste 15 ani în tratarea dependenței de alcool, jocuri de noroc sau droguri. Experiență dobândită atât în România, în primul centru de tip comunitate terapeutică la Crucea Albastră din Șura Mică, cât și în Marea Britanie, în clinica Whithersdane Hall din Kent. Am stat de vorbă cu dl. Șoaită despre dependențele sibienilor.

Acum vreo zece ani, în Sibiu era greu să vorbești deschis despre psihologi sau dependențe, iar acum vedem că se fac grupuri de lucru în care dependențele oamenilor se împart pe categorii: pornografie, alcool, pariuri... Simțiți o evoluție a societății sibiene, o mentalitate nouă?

Aș aprecia că se simte o evoluție, o emancipare aș spune, mai degrabă, a întregii societăți românești. Poate la Sibiu cu atât mai mult, fiind un oraș puternic influențat de turism, de influxul acesta de idei noi, festivaluri, întruniri, chiar de nivel european sau global. Însă trebuie spus că, dincolo de emanciparea din ultimii, poate 15-20 de ani a orașului, problema unei dependențe rămâne una intimă, ce nu poate fi ușor spusă. Tocmai din acest motiv ea rămâne o problemă. Pot să apreciez că la momentul actual, din punctul de vedere al expresiei în terapie există un pic mai mare deschiderea decât acum 15 ani, apreciez eu. Când mi-am început profesia am lucrat la centrul din Șura Mică, cel al Asociației Crucea Albastră, specializat pe terapia dependenților. Veneau oameni din toată țara, dar cei mai mulți erau aduși de familie. În ultimii ani în care am lucrat acolo, mă gândesc la 2013, oamenii veneau mai degrabă din propria lor inițiativă, lucru care marchează, totuși, o schimbare de mentalitate.

Cel mai facil exemplu care-mi vine în minte este cel al caselor de pariuri, sunt la orice colț de stradă prin Sibiu, în orice cartier. Este un exemplu al dependențelor pe care le întâlnim la tot pasul fără să le conștientizăm?

Chestia aceasta aș spune că exhibiționează public dependența care stă ascunsă în fiecare dintre noi. Dependența, de fapt, este o atitudine. Sălile de jocuri, cele de pariuri, s-au înmulțit atât de mult pentru că terenul este fertil. Orice om care intră într-o sală de jocuri și are o predispoziție depresiv-anxioasă poate să joace mai mult și, încet, încet, poate să devină dependent. La jocuri aceasta este o chestiune poate de câteva intrări la sala de joc.

De ce atât de ușor?

Este foarte ușor pentru că se formează repede o gândire circulară, sentimentele de vinovăție cresc extrem de mult pentru pierderea banilor, plus obsesia pierderii banilor și obsesia câștigului. Deci, practic avem componentele unui cerc vicios care îl țin pe om captiv în sala de joc. Nu spun că toată lumea ar putea fi dependentă pentru că se joacă o dată, că sunt atâția oameni care nu ajung mai departe dacă pun la un moment dat un pariu pe echipa favorită sau cumpără un bilet la loto. Dar sunt foarte mulți oameni care, din păcate, se manifestă dependent pentru că viața lor începe să fie ghidată cumva de nevoie de joc în acele săli. Pe același model este consumul de alcool, sau de fapt, prima dată este consumul de alcool, acesta a fost recunoscut prima dată ca o problemă de sănătate publică. Vorbim de Occident de ani 50-60, când deja erau clini specializate în tratamentul consumului de alcool, modele de tratament care s-au extins ulterior și la dependența de jocuri de noroc, apoi ce de droguri – care a nenorocit cumva societatea vestică, și să nu ne ascundem, există și la noi nenorocirea asta de peste 20 de ani. Cred că, dacă societatea ar fi mai deschisă și ar învăța cumva din toată istoria asta a dependenței, fie că vorbim de jocuri, alcool, droguri, mai nou și pornografie – altă problemă apărută recent, istorie scrisă deja de atâtea victime, probabil că societatea ar fi mai bună, probabil că problemele de sănătate mentală s-ar reduce substanțial.

O mică paranteză aici, ați menționat și dependența de pornografie. Dacă în general dependențele sub tabuuri, dependența de pornografie este un fel de tabu între tabuuri. Ați întâlnit astfel de cazuri în Sibiu?

Nu am întâlnit încă la Sibiu, dar am întâlnit în Marea Britanie unde am lucrat într-o clinică de lux anii trecuți. Acolo se trata aceasta dependență. Din păcate, dependența aceasta este o manifestare pentru multe persoane care trăiesc anxietăți majore în raport cu sexualitatea lor, persoane care traversează stări greu suportabile de depresie și care fără să își dea seama ajung să își irosească ore întregi într-o zi, uitându-se la o grămadă de o grămadă de materiale pornografice. Aceasta este clasificată drept o dependență din moment de dăunează calității vieții individului. Da, lucrurile acestea, rămânând tabu și nediscutându-le cu un specialist, ele se agravează în viața personală a fiecăruia.

Dacă citește cineva și vede astfel de dependențe puse pe tapet și poate rezonează ceva în el, care este pasul următor firesc? Recunoaștere, medicamente, cum se întâmplă de obicei?

În primul rând, ca factor de succes al tratamentului vorbim de motivație. Acum, problema este foarte complicată și dacă ați merge într-un spital de psihiatrie ați vedea că alcoolismul este una dintre cele mai delicate probleme și asta de foarte mulți ani.  Un alcoolic trece prin mai multe faze și alcoolismul poate să aibă mai multe aspecte. Am să spun, în primul rând, aspectul medical. Când cineva bea, de fapt suferă o intoxicație. Aceasta este denumirea de manual: Intoxicație acută cu alcool. O persoană dependentă ”practică” intoxicarea zilnică sau repetată cu alcool. Intoxicarea respectivă duce la boala diferitelor organe, începând cu ficatul binecunoscut de toată lumea. Vorbim și de alte complicații, ale pancreasului de exemplu, ale sistemului digestiv...

Și aici se face diferența între tratamentul fizic și cel psihic.

Sigur. Lucrurile se complică pentru că alcoolul atinge sistemul nervos în diferite grade. Afectarea sistemului nervos merge până la demență. Gândiți-vă că alcoolul producând intoxicație, el este efectiv un agent chimic dăunător sistemului nervos. Fiecare celulă nervoasă poate fi afectată de alcool. În prima fază se produce o devitaminizare a celulei nervoase, urmată în scurt timp de moartea ei. Și astfel se întrerup în creier diferite circuite neuronale din cauza alcoolului. Deja apare uitarea, apare o încetinire, o vâscozitate a celui afectat de alcoolism cronic și în cazul acesta persoana are nevoie în primul și în primul rând de tratament psihiatric. Este, de fapt, prima etapă a terapiei, numită dezintoxicare. La dezintoxicare se administrează medicamente menite să ajute omul să facă față sevrajului: transpirații, stări de rău – în faze ușoare, în fazele severe se produc inclusiv crize convulsive, căderi asemănătoare bolnavilor de epilepsie, pierderea cunoștinței, chestii de genul acesta, absolut îngrijorătoare. Tocmai de aceea în prima etapă se evaluează atât fizic cât și psihic persoana dependentă și după ce omul este practic pus pe picioare și poate să gândească în afara influenței substanței de care este dependent, persoana poate să înceapă o psihoterapie.

Cei care ne citesc și care poate rezonează cu cele descrise, pot lua contact direct cu dvs. și alți specialiști în domeniu, prin intermediul grupului de lucru nou înființat de Crucea Roșie Sibiu. Dați-ne câteva detalii cum funcționează, care este sistemul, dacă există niște prețuri...

Crucea Roșie Sibiu a avut o inițiativă lăudabilă de a înființa un grup de terapie și suport, subliniez cuvântul suport pentru cei dependenți. În faza de dependență, exceptând acea stare gravă descrisă mai înainte, în care e nevoie de tratamentul psihiatric, dependența se tratează cu psihoterapie. Adică persoana are nevoie de susținere, de clarificarea problemelor care trenează în viața ei, de înțelegerea mecanismelor circulare care mențin consumul și pentru asta terapia de grup este cea mai nimerită formă de terapie. Asta nu am inventat-o nici eu, nici Crucea Roșie, ci terapia de grup este validată de o experiență deja foarte veche în lume și aș numi prima dată grupurile de alcoolici anonimi.

Practic, ceea ce toți am văzut prin filme...

Exact, chestia aceea când se întâlnesc între ei și fiecare vorbește despre el. Este grup de autoajutor, așa se numește. Tipul acesta de grup nu este cu terapeut, ci este condus de un lider de grup și de desfășoară conform tradiției alcoolicilor anonimi. Ceea ce încercăm să facem la Crucea Roșie este un grup de terapie și suport, condus de un terapeut, și încercăm să asigurăm un suport, fiind încadrată în proiect și colega noastră, d-na Radu Maria. Dânsa este asistent social cu experiență foarte vastă în domeniul toxicomaniilor. Pentru acest proiect Crucea Roșie practic nu a avut fonduri sau sponsorizări, participarea la grup fiind cu un cost de 50 de lei pe ședință. Crucea Roșie spre în donații care să ajute participarea la acest proiect și a persoanelor care nu au posibilitățile financiare. Prin prezență o persoană poate să beneficieze de sprijinul grupului, în grup omul înțelege practic altruismul pentru că acolo sunt persoane doritoare să ajute și mulți oameni ajutând ajung să se ajute pe ei înșiși.

Dacă înțeleg problema celui din fața mea pot să văd mai bine problema cu care mă confrunt eu, ceva de genul acesta înțeleg eu.

Ca să trag o concluzie, am putea spune că vedem o evoluție pozitivă în societatea sibiană din perspectiva înțelegerii dependențelor?

Eu cred că da. Am fost sunat din ce în ce mai mult de oameni care au venit la terapie din proprie inițiativă. Și cred că asta spune foarte mult. Dar foarte mulți oameni întrebau de un grup terapeutic și eu recomand tuturor celor care vor să fac terapie pentru dependențe, chiar dacă terapia individuală este un spațiu mai intim și îți dă sentimentul de maximă încredere, totuși grupul face mult mi mult și valoarea lui de susținere este uriașă pentru că grupul vine cu universalitatea problemei. Una este să vezi că și alții sunt în aceeași barcă cu tine, ajungi tot prin grup la o învățare interpersonală. Maturizarea noastră nu se termină la 18 sau 21 de ani, este un proces foarte complex care continuă cât ține viața noastră. Învățarea este un proces firesc de care avem nevoie, iar din păcate, în dependență omul continuă în singurătate patologică. Omenii aceia pe care îi vedeți într-o cârciumă, că stau și beau cam singuri, sau care stau și lovesc la păcănele, de fapt sunt oameni care se însingurează. Chiar dacă îi vedeți la masă, vorbind unii cu alții, în fazele de intoxicație oamenii tind să repete aceleași și aceleași drame existențiale. Practic grupul reușește cumva să rupă acele cercuri vicioase de gândire și însingurare tocmai prin apelul la această învățare interpresonală, la identificarea unuia cu celălalt. Practic este o înțelegere de sine mai amplă. Mulți oameni pot să-și înțeleagă prin procesul de grup inclusiv probleme din familie. Grupul recreează anumite scene de familie, sentimentul de apartenență și tocmai pentru că faci parte din acel grup reușești să-ți dai seama de problemele pe care le-ai avut în grupul primar – familia. Prin asta grupul te poate ajuta să ai acel catharsis, acea ușurare, înțelegere deplină a problemelor tale. Un om care se înțelege în profunzime și care este pe deplin împăcat cu sine nu mai are de ce să-și caute sensul în băutură, jocuri de noroc, droguri sau pornografie.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus