Luni,
06.07.2020
Parțial Noros
Acum
27°C

Șpăgarii de la RAR Sibiu au fost trimiși în judecată. Procurorii au probe pentru 15.000 de euro

14 Mai 2020 14:29

Șpăgarii de la RAR Sibiu au fost trimiși în judecată. Procurorii au probe pentru 15.000 de euro

Fostul șef al Registrului Auto Român, Cătălin Ioan Oțetea, alături de alți 15 inculpați, au fost trimiși în judecată de procurorii sibieni. Acuzațiile din dosar sunt de luare și dare de mită, complicitate, trafic și cumpărare de influență. Sumele pe care procurorii sibieni au reușit să le probeze ca fiind date și luate drept mită sunt de aproximativ 15.000 de euro.

Alături de tânărul fost director al RAR Sibiu, procurorii au mai trimis în judecată și trei ingineri RAR (dintre care unul de la Vâlcea), un agent de poliție din județul Mureș și complicii acestora. ”Prin rechizitoriul din data de 12 mai 2020, dosarul a fost înaintat Tribunalului Sibiu spre judecare cu propunerea de menţinere a măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de 13 dintre cei 16 inculpaţi, dar şi de menţinere a măsurii asiguratorie a sechestrului dispus asupra sumelor totale de 34.240 lei şi 7.795 Euro”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, remis redacției Turnul Sfatului.

Dosarul șpăgarilor de la RAR Sibiu a apărut în spațiul public în prima jumătate a lunii septembrie anul trecut, când au avut loc o serie de descinderi și de percheziții. În urma acestor acțiuni, procurorii au obținut mandate de arestare preventivă pe numele a zece persoane implicate: Cătălin Ioan Oțetea, Ilie Bogdan, Valeriu Helmuth Gehl, Cornel Bercu, Mihai Marian Mitrea, Ioan Horvath, Aurel Vasile Ștefan, Vasile Zîză, Liviu Rociu și Alin Ioan Popa. Cei zece au stat în arest din 12 septembrie 2019 până pe 9 decembrie 2019, după care până în ziua de 2 ianuarie 2020 au fost în arest la domiciliu. După ridicarea acestei măsuri, cei zece alături de alți cinci inculpați au fost plasați sub control judiciar.

descinderi rar sibiu Descinderile de la RAR Sibiu au avut loc pe 11 septembrie 2019

 

Îi mai și mințeau pe cei care dădeau șpagă

Fostul șef al RAR Sibiu alături de complicii săi cereau șpăgi pentru ca mașinile aduse la inspecție tehnică în vederea înmatriculării să fie primească drept calificativ cel de ”bun tehnic”. ”Astfel, acordarea calificativului „bun tehnic” cu ocazia inspecţiei tehnice, în mod discreţionar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcţionar public corupt, are drept consecinţă punerea în circulaţie a unui vehicul periculos pentru traficul rutier, existând astfel premisele producerii unor evenimente rutiere grave, de cele mai multe ori soldate cu victime omeneşti”, arată procurorii sibieni în comunicatul remis redacției Turnul Sfatului.

Dar cei trimiși acum în judecată pentru diferite fapte legate de mită mai și mințeau, au descoperit procurorii. ”În privinţa unor persoane ce acţionau ca intermediari ai angajaţilor R.A.R. s-a mai reţinut că aceştia au pretins şi primit diferite sume de bani, cu titlu de preţ al influenţei, susţinând în mod nereal că ar avea influenţă asupra angajaţilor Instituţiei Prefectului – SPCRPCIV Sibiu şi că în schimbul acelor sume de bani care ar ajunge cu titlu de mită la acei poliţişti le-ar fi facilitată obţinerea certificatelor de înmatriculare a unor vehicule sau a permiselor de conducere”.

”Precizăm că trimiterea în judecată este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, comunicat Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu

Metode de protecție: foloseau coduri și parole

Pentru a nu fi descoperită de procurorii sau polițiștii care lucrează sub acoperire, rețeaua șpăgarilor de la RAR Sibiu folosea o schemă de coduri, parole și nume fictive, susțin procurorii sibieni. ”Funcţionarii publici din cadrul Registrului Auto Român şi-au luat o serie de măsuri pentru a asigura conspirativitatea faptelor comise, apelând la «serviciile de intermediere» prestate de către anumiţi complici, de regulă, fiecare inginer «lucra» cu un anumit complice, aspecte cunoscute atât de ceilalţi funcţionari cât şi de ceilalţi intermediari şi beneficiari ai «serviciilor de intermediere» (mituitori).

Toate aceste măsuri de identificare şi folosire a intermediarilor, a complicilor la corupţie, sunt apte a elimina o serie de riscuri în privinţa deconspirării faptelor şi anchetarea lor de către organele de urmărire penală, făcând dificilă infiltrarea unor investigatori acoperiţi care să intre în contact direct cu funcţionarii publici şi să le remită acestora mita, fiind totodată aproape eliminată posibilitatea ca vreo persoană să îl denunţe pe funcţionarul public întrucât acesta din urmă nu executa personal acţiunea de pretindere şi primire a mitei, astfel încât potenţialul denunţător l-ar fi putut reclama doar pe complice, care acţiona în numele şi pentru funcţionarul public, iar, de regulă, «problema» mituitorului era rezolvată de inginer, acesta din urmă, în multe cazuri, analizând în prealabil situaţia prezentată de complice.

Au fost elaborate şi folosite de către funcţionarii publici, împreună cu complicii acestora, a anumitor coduri, pentru ca la momentul în care un beneficiar, un mituitor, intra în legătură cu complicele funcţionarului, după pretinderea şi primirea mitei, intermediarul îl instruia pe mituitor să îl contacteze pe inginerul pentru care el «lucra» şi să îi spună că «vine din partea lui Silviu» ori «vine din partea lui Mihai» etc., potrivit înţelegerii, de la un anumit moment, dintre aceştia, aceste prenume schimbându-se periodic, reprezentând un cod.

În momentul în care funcţionarul auzea un anumit nume «Silviu», «Marius» sau «Mihai», acea persoană fiind una fictivă, iar acel nume corespundea cu cel stabilit de funcţionar cu complicele său, avea reprezentarea certă că mituitorul a luat legătura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de corupţie şi a remis mita către el, prin intermediul complicelui său.

Adoptarea acestui plan de către funcţionarii publici şi complicii lor avea un dublu scop, primul fiind determinat de încercarea infractorilor de a deruta organele de urmărire penală, prin acreditarea ideii că ar fi implicat în fapte de corupţie un terţ cu prenumele folosit drept cod, astfel încât organele de anchetă penală să îşi concentreze eforturile în scopul identificării acelui terţ inexistent, iar al doilea scop este reprezentat de intenţia făptuitorilor (funcţionari corupţi şi complicii acestora) de a evita scurtcircuitarea lanţului infracţional. Astfel în privinţa acestui ultim scop, se reţine că un mituitor care a beneficiat în trecut de «serviciile» funcţionarului public şi ale complicelui acestuia ar putea memora parola, codul, ce i s-a comunicat cu acea ocazie, iar în momentul în care ar fi avut nevoie din nou de serviciile acestor inculpaţi s-ar fi putut prezenta direct la funcţionarul public şi i-ar fi spus că «vine din partea lui Silviu», etc., cum i s-a spus în trecut, iar funcţionarul public i-ar fi prestat «serviciul» având reprezentarea că mituitorul a discutat în prealabil cu complicele său, deşi beneficiarul nu a făcut acest lucru.

Funcţionarii publici şi complicii acestora, la anumite intervale de timp, schimbau codurile, prenumele folosite, astfel încât, în momentul în care beneficiarul nu a discutat cu complicele şi nu i s-a comunicat noul cod, dar se prezenta folosind un vechi prenume, funcţionarul public îşi dădea seama că acesta nu a discutat în prealabil cu intermediarul şi nu a remis mita, situaţie în care nu îl favoriza pe acesta în cadrul procedurilor R.A.R.”, descriu procurorii în comunicatul prin care anunță trimiterea în judecată a celor 16.

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Valentina Strauß

Acum 1 lună

Numai 15.000 de euro pentru atatia spagari? Cam putin, saracii. Chiar imi pare rau pentru ei...Cătălin Ioan Oțetea, Ilie Bogdan, Valeriu Helmuth Gehl, Cornel Bercu, Mihai Marian Mitrea, Ioan Horvath, Aurel Vasile Ștefan, Vasile Zîză, Liviu Rociu și Alin Ioan Popa. Zeci persoane la 15.000 de euro inseamna o suma amarata de 1500 de euro. O nimica toata. Au fost baietii prea ieftini la spaga... pentru riscul mare la care s-au expus. ei cat si pe alti. Caci, daca ei au dat un OK la o masina tulburata de defecte tehnice, inseamna ca ca ei au pus in pericol siguranta rutiera si viata cetatenilor, care pot fi vatamat din aceasta cauza. Ar trebui retrase verificarle tehnice la masinile care au beneficiat de astfel de OK-uri din parta spagarilor.
Raspunde

Toma

Acum 1 lună

RAR-urile erau o mare sursa de bani negri!De ce credeti ca toate partidele luptau sa-si puna oamenii lor in varful acestei institutii?Necazul cel mare este ca acesti spagari pretindeau "atentii"si pentru masinile bune nu numai pentru ciururi!
Raspunde

Sim

Acum 1 lună

15.000 EURO spaga? Ma gandesc ca ati vrut sa ziceti 15.000 euro / luna poate. Daca au probe pe 15.000 euro si ei sunt 16 inculpati. Ii revine la fiecare 938 euro. Fix pix...scapa bazma curata :D
Raspunde

dancp2

Acum 1 lună

15000 x 16 cit fac pina la decizie este prezumtia de nevinovatie
Raspunde

///

Acum 1 lună

Au probe pt. 15000 de euro. Cred ca au castigat de 10 pe atata, nu riscau pt. maruntis...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus