Dr. Victor Costache: de la Sibiu, la minister și de la minister, la Brașov. ”Chiar simplă, o problemă nu o vom percepe precum un specialist”

Timp de 12 ani a profesat în Franța. Din 2013 s-a reîntors în România și a creat primul centru de chirurgie cardiovasculară din regiunea Sibiului. Din noiembrie 2019 a devenit ministru al Sănătății. După experiența de la minister, dr. Victor Costache spune că, în cele din urmă, a fost nevoit să aleagă și alt oraș pentru a putea profesa în continuare.

A fost timp de cinci luni în fruntea ministerului Sănătății. A demisionat la o lună după confirmarea primului caz de Covid-19 în România și după ce a elaborat împreună cu echipele de experți din ministerele de resort planul de reacție împotriva Covid-19, pe perioada stării de urgență: în mod paradoxal, sistemul sanitar din România a ajuns să fie mai puțin afectat de virusul Sars-Cov-2 decât sistemele mai moderne din Italia, Franța sau Spania.

Victor Costache a demisionat pe 26 martie 2020, a doua zi după declarațiile făcute pe seama unei campanii de testare masivă a populației din București. ”Nici până acum nu am înțeles momentul în care s-a dorit plecarea mea din cadrul Guvernului. Nu sunt omul care să se țină de un scaun, sunt un om de echipă și am respectat decizia celor care conduc acea echipă”, arată, acum, medicul Victor Costache.

Demisia de la minister a fost urmată și de o schimbare a locului în care profesează: dr. Victor Costache este, acum, cel care coordonează Centrul de chirurgie cardiovasculară din cadrul spitalului «Sfântul Constantin» din Brașov. ”Când mi-am terminat mandatul la minister, am dorit să îmi reiau activitatea la Sibiu și am avut o întâlnire cu conducerea locală a Clinicii Polisano. Domnul manager Celestin Constantin, adus în urmă cu ceva timp în urmă în Sibiu de la Registrul Auto București, mi-a explicat că nu dorește să mai colaborăm momentan și să revin să mai discutăm prin vară. Am constatat că majoritatea echipei din secția de chirurgie cardiovasculară și cardiologie era trimisă în șomaj tehnic. Nu puteam lăsa o astfel de echipă să se distrugă și am găsit o soluție foarte bună, atât pentru echipa noastră, cât și pentru pacienții din regiune: să înființăm o secție nouă la spitalul «Sfântul Constantin» din Brașov”. Alături de Victor Costache, la Brașov au plecat alți 25 de medici, asistente și personal din ”Echipa inimii” construită cu mai mulți ani în urmă la Sibiu.

Întrebat dacă ”răcirea” relațiilor cu Polisano poate fi pusă pe seama activității sale din perioada cât a condus ministerul Sănătății, Victor Costache nu a comentat prea mult. ”Nu știu dacă a existat o astfel de «răcire». Polisano este o instituție care și prin eforturile echipei noastre a căpătat un renume internațional. Probabil e vorba de o alegere a managementului local, la care nu am ce să comentez. E păcat că în momentul de față activitatea pe secția de chirurgie cardiovasculară a căzut foarte mult: când echipa noastră era la Polisano se realizau între 35 și 40 de intervenții cardiovasculare lunar, iar în momentul de față, în ultimele patru luni nu cred că au fost realizate mai mult de două, cu medici vizitatori. Ori nu poți să faci chirurgie cardiovasculară cu vizitatori. Dar acum e foarte important în viață să privim înainte”. Prima intervenție la Brașov a avut loc în 4 mai. ”A fost un caz de stenoză sub-ocluzivă de trunchi, o pacientă tânără, care s-ar fi putut pierde în orice moment și care acum este foarte-foarte bine. De asemenea, programul de chirurgie valvulară minim invazivă din Sibiu, singurul din Transilvania, a fost relocat la Brașov, pe 6 mai realizandu-se prima astfel de interventie, în premieră pentru Brașov”. 

În cadrul Spitalului Polisano din Sibiu, centrul de boli cardiovasculare devenit clinică universitară, au fost realizate numeroase premiere în medicina romanească și peste 1.500 pacienți au beneficiat de intervenții cardiovasculare complexe. Din postura de ministru al Sănătății, Victor Costache spune că a realizat în cinci luni reforma programului de rezidențiat în medicină și că a organizat programele pentru pacienții cu cancer și pentru cei cu boli cardiovasculare ”după normele europene”.

Victor Costache a rămas, în continuare, conferențiar și conducător de doctorate al Facultății de Medicină de la Sibiu. ”Rămân legat de Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu, alături de care am făcut atâtea proiecte frumoase împreună. Zilele trecute am depus un nou grant Horizon 2020, cu un prestigios consorțiu din care mai fac parte universități și institute din Paris, Amsterdam, Aachen și Milano, printre altele. Este vorba de un proiect inovativ, care leagă patologia cardiovasculară cu inteligența artificială”.

Victor Costache rămâne cadru didactic universitar la Sibiu

Medicul spune că legătura sa cu Sibiul va continua prin intermediul Universității. De plecat din țară nu se mai pune problema, iar locuința de la Sibiu o păstrează în continuare. ”Sunt un patriot și mult legat de țara mea. Am fost plecat timp de 12 ani, dar asta din dorința de a mă forma. Consider că am ajuns la o maturitate profesională, iar datoria mea este să transmit ceea ce am învățat și să fiu alături de pacienții din România. Alegerea Brașovului a fost foarte simplă: este un centru modern, cu o infrastructură deosebită, focusat pe excelența în medicină, aceasta în contextul în care specialitatea noastră este foarte tehnică și depinde foarte mult de această infrastructură. A fost o investiție importantă, s-au comandat echipamente, aparatură și instrumente de aproximativ 1,5 milioane de euro. În condițiile în care noul spital a fost pus în funcțiune anul trecut, după o investiție de 30 de milioane de euro. În plus, Brașovul nu este foarte departe de Sibiu, care rămâne în inima mea”. 

”Sistemul medical nu poate fi reformat de la televizor”

Experiența de la Ministerul Sănătății o descrie drept onorantă, în timpul căreia, alături ”de o echipă de profesioniști”, a dus la reorganizarea și reformarea programelor de rezidențiat. ”În momentul de față avem unul din cele mai moderne programe din Europa. În legătură cu epidemia de Covid-19, important a fost efortul integrat al Guvernului, cu Ministerul Sănătății și cel de Interne în mijloc. Astfel s-a permis luarea unor măsuri din timp împotriva acestei epidemii, care au făcut să avem în prima fază un număr foarte mic de decese și infectări. Asta în ciuda unui context geopolitic particular, în care am avut în România peste 1,5 milioane de întoarceri din străinătate, în mai puțin de două luni”.

Încă de dinainte de a ajunge la minister, Victor Costache a criticat adesea lipsa de reformă a sistemului medical românesc. După lunile petrecute în fruntea Sănătății, medicul arată că este vorba de un proces pentru care trebuie întrunite mai multe condiții, iar toate de la politică pornesc. ”Sistemul nu poate fi reformat doar seara la televizor, cum au făcut unii predecesori. Este o muncă intensă, care poate fi realizată de o echipă coagulată în jurul unui ministru care dorește asta și care are susținerea parlamentului și a conducerii țării. Altfel, reforma în Sănătate va rămâne doar un subiect de declarații de presă și o glumă. Cât timp nu va exista o voință politică reală, nu vom avea o reformă a Sănătății, dar vom vorbi foarte mult despre acest lucru”.

Cei care se opun reformei? ”Este un grup relativ omogen, care se poate identifica cu ușurință retrospectiv. De exemplu, este foarte interesantă perioada din luna ianuarie – începutul lui februarie, când au existat reforme mai îndrăznețe din partea Guvernului și a Ministerului Sănătății. Putem vedea cine era la televizor pe toate ecranele urlând că «se privatizează Sănătatea». Episoade ridicole, de altfel, dacă avem în vedere că aceste grupuri au condus Sănătatea zeci de ani și ceea ce au reușit să realizeze a fost să ne ducă pe ultimul loc în Europa la toți indicatorii de sănătate publică. În foarte puțin timp, pe durata mandatului meu am reușit, lucrând contracronometru, să organizăm un sistem modern de îngrijiri pentru pacienții cu cancer și pentru cei cu boli cardiovasculare, după standarde europene. Aceste noi programe trebuiau implementate imediat după atenuarea epidemiei Covid-19. Sper ca succesorii mei să aibă discernământul să le și implementeze. De ce pentru pacienții cu cancer și pentru cei cu boli cardiovasculare? Deoarece astfel creștem calitatea îngrijirilor pentru aproape 88% din pacienții din sistemul sanitar din România și instituim niște norme de bună practică noi, care pot fi apoi extinse ulterior”.

Victor Costache a fost ministru al Sănătății timp de 144 de zile

Slăbiciunile sistemului medical, devenite în avantaje

De la invocarea numărului redus de teste, la faptul că ”românii” au o construcție genetică aparte și până la alte teorii conspiraționiste care negau și neagă existența virusului, numărul redus de cazuri Covid-19 comparativ cu țări mult mai pregătite din punct de vedere sanitar a fost și este un subiect de discuție. Pentru fostul ministru al Sănătății, explicația actualelor cifre este dată de ”măsurile luate din timp”, măsuri pe care țările cu sisteme medicale mai avansate nu le-au implementat. ”Multe state, în special occidentale, nu le-au luat tot din considerente politice, nu au dorit să «inducă panică» în populație ori pur și simplu nu au ascultat specialiștii. Cel mai bun exemplu în acest sens este Marea Britanie, unde se tot spera în acea imunitate de grup și alte teorii caduce, până când și primul ministru a ajuns să fie infectat cu Covid-19 și au schimbat radical macazul, dar a fost cam târziu. Noi am fost conștienți din ianuarie de acest pericol și am reușit, cel puțin în prima faza, să evităm o catastrofă”.

Slăbiciunile  sistemului medical românesc – lipsa marilor spitale multidisciplinare si organizarea îngrijirilor tot în corpuri izolate – au putut fi transformate în avantaje în contextul epidemiei de Covid-19, arată Victor Costache. ”Această organizare pavilionară ne-a permis să izolăm pacienții Covid-19, să nu îi «scăpăm» în populația generală de pacienți și să evităm dezastre de tipul celor din Italia, Spania sau Franța. Faptul că noi, ca popor, nu suntem mai «păziți» decât alte popoare a fost dovedit de episodul Suceava, unde efectiv s-au ignorat toate recomandările și dispozițiile trimise de noi și s-a generat acel focar care cu greu a putut fi controlat”.

O țară ”băgată la sertar”

Relaxarea este un subiect amplu discutat la nivel internațional, în continuare fiind căutat echilibrul între politicile de protejare a sănătății și cele de (re)pornire a economiilor. ”O țară este un organism viu, nu o poți băga într-un sertar și să spui că șase luni nu vei mai face nimic. După o lună – o lună și jumătate de la astfel de restricții extinse, efectele asupra economiei sunt  dramatice și pot lua dimensiuni catastrofice. De când am plecat de la Ministerul Sănătății, am fost conectat mai mult la proiectele medicale cardiovasculare și nu am urmărit toate detaliile, dar este normal să extindem această relaxare. Planul făcut de noi era până pe 15 mai. Era important să existe un plan și după 15 mai, iar când am plecat de la minister am și publicat aceste detalii”.

Este un subiect încă amplu discutat cel referitor la faptul că, în ultimele luni, sistemul medical românesc s-a orientat cu precădere către Covid-19, trimițându-i pe mulți dintre cei care sufereau de alte patologii acasă. ”Pentru a înțelege ceea ce s-a întâmplat e bine să ne reîntoarcem la perioada de la finele lunii februarie, începutul lunii martie. Atunci când a apărut prima infecție cu SARS-CoV-2 în România. Știam că acest prim caz va apărea la un moment dat și aveam conferințe săptămânale cu direcțiile de sănătate publică din țară. Prin urmare, chiar o dată cu apariția primului caz s-a dat o dispoziție ca activitatea în spitale să fie redusă cu minim 50%, recomandarea fiind de 75%. Am constatat cu amărăciune că această recomandare a fost implementată în foarte puține locuri: reducerea activității era necesară pentru a permite spitalelor să își refacă stocurile de materiale, de măști, de echipamente și consumabile medicale de tot felul. Exista o penurie în întreaga comunitate europeană. De aici această recomandare de a se reduce foarte mult activitatea. S-a întâmplat, apoi, episodul Suceava, iar în jurul datei de 15 martie, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Departamentul pentru Situații de Urgență, am dat o hotărâre prin care am decis ca două săptămâni să nu se mai opereze și trateze decât urgențe. Dar numai aceste două săptămâni. Am considerat că, deoarece nu s-a produs acea reducere a activității cu 50%, în această perioadă de două săptămâni conducerea spitalelor să se poată concentra numai pe achizițiile necesare, crearea de circuite separate pentru pacienții cu Covid-19 și toate celelalte pregătiri suplimentare. Pe 26 martie am plecat de la minister, după care am văzut că această perioadă de două săptămâni s-a tot prelungit și nimeni n-a știut să îmi explice care au fost rațiunile. Probabil că s-a discutat în rândul celor aflați la conducere”, descrie Victor Costache începuturile restrângerii activității din spitale.

Victor Costache este și președinte al Societății de chirurgie endovasculară din România

În calitate de medic, Victor Costache spune că efectele prelungirii etapei în care activitatea din spitale a fost redusă sunt cât se poate de vizibile. ”Am revenit în linia întâi și am văzut drama pacienților. Pacienți care s-au pierdut pe listele de așteptare, pacienți care nu au fost tratați deloc sau la timp. De la simplele intervenții stomatologice, până la pacienți cu cancere, pacienți cu boli cardiovasculare grave, au fost spitale care au intrat în panică și au închis ușile cu totul, fără să își mai facă datoria față de comunitate. Noi am făcut un plan clar la nivel național, care nu a mai fost dus la bun sfârșit. Au fost realizații pașii 1 și 2, s-au creat spațiile pentru pacienții cu Covid-19, dar nu s-a citit mai departe ceea ce trebuia realizat cu pacienții non-covid”.

Întrebări și răspunsuri: de la teama de Covid-19, la PNL

Reporter: Cât de speriați ar trebui să mai fim acum de Covid-19?

Victor Costache: Medicina este o disciplină vastă care are foarte multe specialități. Pot să ofer o expertiză în domeniul boilor cardiovasculare sau a neoplaziilor, a pacienților cu cancer sau la ceea ce mă mai pricep, management și sănătate publică. Din păcate, în momentul de față toți au devenit virusologi sau experți în boli. Văd chiar foarte mulți politicieni, și nu numai în Romania, deveniți experți în virusologie și care au impresia că știu totul. Eu evit să dau astfel de prognoze. Ceea ce pare a fi evident (deși au existat și opinii contra) este că acest virus se atenuează vara, la căldură, iar acum avem o perioadă de grație, care nu va dura mult, în care ar trebui să ne pregătim pentru un posibil al doilea val, care ar putea surveni la final de septembrie – octombrie.

Cum ar trebui și ar putea să reacționeze sistemul medical privat în cazul unui al doilea val?

Până acum, sistemul medical privat a reacționat diferit. Unii au reacționat perfect, în sensul că au creat circuite și au continuat să își facă datoria față de pacienți și comunitate, în timp ce alte spitale private au reacționat inoportun, închizându-se cu totul. Sunt, totuși, niște instituții care trebuie să ajute pacienții și comunitatea. Sunt spitale care s-au dedicat total luptei cu Covid-19 și au fost puse la dispoziție ori s-au reconfigurat în acest sens. Prin urmare, am văzut și vedem atitudini extrem de diferite de la eroism, la comportament de tip șef de magazin sătesc.

Contextul generat de epidemie a fost exploatat comercial mult peste limitele bunului simț în anumite cazuri. La ministrul Victor Costache au intervenit grupuri de interese?

După ce a apărut primul caz în România, timp de două – trei săptămâni a fost o panică totală. Nu se mai știa unde să se găsească echipamente de protecție, iar această stare a existat și în multe alte țări europene. O știți pe doamna profesor Yeung (prof. univ. dr. Kak Khee Yeung, unul din cei mai apreciați cercetători în domeniul medical din Olanda, consilier al ministrului Costache – n.r.). Înainte să plec de la minister, m-a sunat panicată și supărată că trebuie să plece în China. Fiind de origine din China, cei din Olanda au trimis-o să caute măști, ea fiind profesor de chirurgie vasculară. Și asta pentru că un întreg transport de măști FFP2 care ar fi trebuit să ajungă în Olanda s-a «volatilizat». Deci existau situații de criză, de acest gen, în toată Europa. Italia, Franța și Spania erau în genunchi. Germania a rezistat cu greu. Această explozie de îmbolnăviri care a început de la finele lunii ianuarie a dus la un consum crescut exponențial de materiale sanitare – consumabile,  feșe, mănuși ori sonde de intubație, etc.. Nu doar măști, orice fel de echipamente se consumau în spitale în cantități industriale. Și atunci țin minte că am luat o măsură prin care mi-am făcut, probabil, foarte mulți dușmani: am blocat exportul paralel. Practic, nu am mai dat voie ca materialele și medicamentele din țară să mai fie exportate. Am avut parteneri foarte buni în Ministerul de Interne și Poliția de Frontieră, astfel că numai în ziua în care a fost dat ordinul au fost blocate zeci de tir-uri care părăseau România cu diferite destinații. Fiindcă, evident, s-au scurs informații din minister că va fi dat un astfel de ordin.

S-a discutat mult despre faptul că reacțiile țărilor în epidemie a dus la ”zgâlțâirea” serioasă a construcției europene. Ați simțit, în acea perioadă, că UE nu își mai găsea rolul?

Europa există de sute de ani sub diverse forme și alianțe, iar conceptul de Europa a răzbit de fiecare dată mai puternic și mai unit. Acum, sigur că da, a fost o criză de o ferocitate și o putere greu de prezis și până în ultimul moment – mi se pare că pe 25 februarie a fost o ultimă întâlnire formală a miniștrilor Sănătății la Bruxelles – mesajul global a fost de solidaritate, de ajutor pentru colegii din Italia. După care infecția s-a răspândit rapid în toată Europa și fiecare a reacționat cum a putut mai bine. Dar UE a rezistat și va deveni și mai puternică în continuare. Noi am ținut întotdeauna legătura cu colegii din Franța, mai ales că ministrul Sănătății de acolo, Olivier Véran, mi-a fost coleg de rezidențiat la Grenoble. Am ținut legătura și am vorbit des cât am fost la minister. De aceea, eram poate un pic înaintea bolii având experiența celor din Franța care s-au lovit de epidemie înaintea noastră. Aveam un grup foarte bun de specialiști cu care ne consultam de mai multe ori pe zi, grup coordonat de profesorul Streinu-Cercel. 

Profesor Streinu-Cercel este cel care a spus că spirtul nu e bun împotriva SARS-CoV-2. A fost o scăpare din partea lui?

Era un virus nou. În medicină, dovada supremă este dată de studiile multicentrice randomizate. Câte studii multicentrice randomizate asupra acestui virus nou credeți că erau, când profesorul Streinu-Cercel a făcut declarația aceea? Toată lumea greșește în medicină, mai ales când e vorba de o patologie nouă. Este important, în schimb, să rămânem alături de specialiști și să îi ascultăm, mai ales pe cei care au zeci de ani de experiență în spate. Chiar dacă ni se pare, uneori, o problemă simplă și care ne este ușor să o înțelegem, niciodată nu o vom putea percepe precum un specialist.

Reprezintă o problemă valurile de ”păreriști” care au invadat spațiul public pe tema Covid-19?

Este un apanaj al democrației să își dea toată lumea cu părerea și este foarte bine. Este important ca noi să avem capacitatea de a filtra și de a separa lucrurile de care trebuie să ținem cont, celelalte intrând în categoria anecdoticului.

Are șanse Sibiul să aibă un nou spital județean cu finanțare asigurată?

Când eram la minister am pus-o pe doamna Cîmpean (președinta CJ Sibiu – n.r.) în legătură cu reprezentanții BERD și cu cei ai Băncii Mondiale. În paralel, echipa din Sibiu lucrase deja destul de mult la acest concept al noului spital județean. Au existat mai multe întâlniri și știu că doamna Cîmpean și echipa din jurul ei au avansat pe aceste proiecte. Nu văd de ce nu ar exista șanse.

Victor Costache rămâne în PNL?

Victor Costache a fost simpatizant PNL și rămâne simpatizant PNL. Îmi place munca în echipă și sunt atașat principiilor liberale.