Avem parcuri noi, care se strică subit după câteva luni. Poate săptămâni. Poate o fi vina constructorului, care a trebuit să scoată din calitate, să aibă de unde să dea pentru unsul licitațiilor. Că-s bani publici. Poate că e vina copiilor, mai mari sau mai mici, care au învățat perfect un lucru de la cei mari: să distrugă tot ce-i bun.
Avem mii de șantiere în lucru. În România se lucrează din greu. Se sapă, se sparge, se toarnă și nu vorbesc doar despre relațiile dintre oameni. Nu totul ține, pentru că ne-am obișnuit să oftăm resemnați: nu mai avem mână de lucru calificată. Nici piatra nu mai e ce-a fost odată. Cimentul e apă cu nisip. De unde să tot pui, când peste noapte totul se năruie? Cu toată osteneala, drumurile, șanțurile, trotuarele, stâlpii, băncile, vopseaua, toate parcă sunt mâncate de termite. Un drum proaspăt reabilitat peste care ai trecut acum câțiva ani, astăzi e un morman de gropi înșiruite de la punctul A, la punctul B al destinației.
Avem plăcerea sadică de a urla că orașul e murdar. Dar e perfect normal ca majoritatea locuitorilor să contribuie zilnic cu ceva: cu o gumă, o pungă, câteva zeci de țigări, un ambalaj, un mormoloc de hârtie, toate aruncate pe unde se nimerește. E normal să te lamentezi de prețul gunoiului, de faptul că gaura de la cartoane e prea mică, de câinii care răscolesc, de copiii care cerșesc, de camerele de supraveghere care stau închise, de programul gunoierilor care te deranjează dimineața, dar e anormal să respecți un singur lucru: să colectezi selectiv. Niște gunoaie, până la urmă.
E perioada în care vorbim din nou de planuri, de cât de frumos va fi totul. Vom vorbi din nou de cartiere, curățenie, o treabă bine făcută. Vom vorbi de lucruri mari, de investiții, de lucruri pe care le-am ascultat și acum patru ani, în mare parte de la aceiași oameni. Va fi perioada în care îi vom vedea din nou la față. Vor sta de vorbă cu oamenii de la distanța regulamentară, de data asta impusă de coronavirus, nu de indiferență sau fudulie. Va fi din nou bine. Bine ar fi însă să ne facem și noi bine și să învățăm că Sibiul e în mare suma clădirilor și a oamenilor născuți pe aceste locuri în ultima sută de ani. Să-l prețuim, așa cum ne prețuim pe noi!
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
V.
Acum 3 ore
Coste s
Acum 3 ore
Emil
Acum 3 ore
Emil
Acum 3 ore
Sibian