Marţi,
19.03.2024
Partial Noros
Acum
-1°C

Cine a fost Nicolae Nan. ”Nașul” infrastructurii sportive din Sibiu

Cine a fost Nicolae Nan. ”Nașul” infrastructurii sportive din Sibiu

La sfârșitul anilor 70, Nicolae Nan, un tânăr inginer, ajunge director al fabricii Libertatea și începe procesul de retehnologizare a unității. Tot atunci, în 1968, mai precis, este numit în funcția de vicepreședinte al Consiliului Popular Județean, imediat după înființarea județelor. Este demis din funcție după ce una din rudele sale a fugit peste hotare și a cerut azil politic în Germania. Rămâne totuși director la Libertatea și membru în Consiliul Județean, însă cariera sa politică renaște cu adevărat imediat după Revoluție. El este Nicolae Nan, cel pe care mulți sibieni îl cunosc drept ”Nașul”, omul de care se leagă o bună parte din istoria județului.

Nicolae Nan s-a născut în 7 decembrie 1935, în comuna Ludoș. A absolvit Institutul Politehnic Iași devenind inginer specializat în industria textilă, revenind astfel în Sibiu la începutul anilor 60. Imediat după Revoluția din 1989 devine primar al județului, funcție transformată mai târziu în cea de prefect, la propunerea Consiliul Județean al Frontului Salvării Naționale, din care făcea parte. În mai 1990, este în fruntea listei pentru Senat, unde este si ales, pentru ca în vara aceluiași an să se întoarcă la Sibiu, în calitate de prefect. În 30 iulie 1990 a fost înlocuit în Senat de către senatorul Ioan Ilie Nistor. În 1992, în urma alegerilor locale, decide să rămână prefect, însă este demis de Octav Cozmâncă, pe baza jocurilor politice. Între timp, alesese să se despartă de tabăra Iliescu și să formeze alături de Petre Roman Partidul Democrat. Se întoarce la Consiliul Județean, unde, în 1996, devine președinte, mandat pe care îl duce până la încheierea sa.

În anul 2000, candidează pentru un loc în Camera Deputaților și devine singurul parlamentar al democraților. Cariera sa politică se încheie în 2003, atunci când cu un an înaintea alegerilor parlamentare anunță că nu va mai candida pentru vreo funcție publică. ”Copiii” săi din PD: Nicolae Neagu, Ion Ariton, Cristian Bicher sunt lăsați să conducă mai departe organizația județeană a partidului, lui rămânându-i un titlu nescris de mentor.

”Părintele” Sălii Transilvania

De numele Nicolae Nan se leagă construcția Sălii Transilvania, construită în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Județean. A fost dată în funcțiune în 1998, și era considerată atunci cea mai modernă din România. “A fost prima sală făcută de o administraţie locală din România. Nu avea concurent. A fost greu pentru că cei de la Finanţe ne tot ziceau că banii aceia nu erau venituri proprii să rămână la administraţia locală, toate activităţile erau centralizate la Bucureşti, unde te rugai să-ţi dea banii să ridici construcţia. Când mergeai acolo îţi transmiteau că nu sunt bani pentru sală, că trebuie să facem apa şi alte lucrări. Atunci am avut o înţelegere cu ministrul finanţelor ca pentru acest obiectiv să se dea banii separat, ca să nu mai am discuţii cu consilierii. În 96-97 a fost întreruptă lucrarea pentru o perioadă, din lipsă de fonduri, şi în 1997 am reînceput investiţia, iar în 1998 am pus-o în funcţiune”, îşi amintea Nicolae Nan.

Interesant este faptul că inițial sala trebuia amplasată acolo unde sunt acum finanțele publice, iar după `90 a fost mutat amplasamentul după ce s-a preluat un teren de la Ministerul Apărării.

”În 1991, când s-a început lucrarea, eram prefectul judeţului şi ţin minte că am vorbit cu ministrul Apărării de pe vremea aceea şi i-am spus ce vreau să fac şi imediat mi-a trimis nişte generali aici să ne punem de acord. Eu să le dau teren în altă parte, şi le-am dat acolo pe Calea Poplăcii, şi ei să-mi dea aici. A fost o înţelegere foarte amiabilă şi promptă din partea tuturor. Și după ce am preluat terenul la Consiliul Judeţean am început construcţia”, povestea Nan.

La încheierea mandatul de președinte al Consiliului Județean, împotriva lui Nan au fost pornite patru dosare. Unul dintre ele s-a referit chiar la Sala Transilvania, mai precis la covorul pentru tenis de câmp achiziționat acolo.  Un altul se referea tot la această clădire, în legătură cu aparatura sportivă. Răspunsul dat de Nan în fața judecătorului a rezolvat problema. ”Știți unde s-a desfășurat meciul de baschet România - Ungaria? În Sibiu, deci sala a fost bine echipată".

Reabilitarea Stadionului Municipal

Tot de Nicolae Nan se leagă și prima modernizare a Stadionului Municipal, după construcția acestuia în 1927.  În perioada 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton pentru 12.000 de spectatori. În 1982, vechea tribună acoperită din lemn a fost demolată capacitatea ajungând la 24.200 locuri. ”Stadionul, așa cum îl vedem acum, s-a ridicat într-o vară și ăștia n-au fost în stare să scotă molozul și să vopsească tribuna oficială. Mi-e silă de ce e acum. Își bat joc de muncă”, se declara nemulțumit Nicolae Nan de ritmul lucrărilor la stadion.

Stadionul din Sibiu a fost dotat atunci și cu una dintre primele tabele electronice din fotbalul românesc. ”În România nu existau la acea vreme tabele electronice. Nu aveam voie, fiind perioada comunistă, nici să importăm. Şi am făcut o socoteală, costa patru milioane de lei să produci o astfel de tabelă. Ne-am înţeles cu Independenţa să facă partea metalică a tabelei, iar partea electronică a făcut-o Craiova. Dar pe bani, evident”, povestea pentru Turnul Sfatului Nicolae Nan. Tabela a costat atunci nu mai puţin de 4 milioane de lei, adică aproximativ 15,4 milioane de lei în banii de astăzi. În euro, înseamnă în jur de 3,16 milioane.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 7255

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Meme

Acum 2 ani

Care infrastructura ? Sala Transilvania din tabla ?
Raspunde

Gicu

Acum 2 ani

Oare a facut si rapelul ? La cat timp dupa vaccin, a decedat ? Avea comorbiditati ? Cine l-a sfatuit ca la 85 de ani sa se vaccineze ?
Raspunde

Emigrantul

Acum 2 ani

Cateva observatii: "”În România nu existau la acea vreme tabele electronice." - Ba da, erau, putine ce-i drept, la stadionul 23 August, in Ghencea si la Craiova, de aceea s-a si "importat" electrica tablei de la Craiova cum zice articolul.. La vremea respectiva stiam ca toata tabela s-a realizat la Craiova. "Stadionul, așa cum îl vedem acum, s-a ridicat într-o vară" - Se paoate dar cred ca mai mult, tin minete semifinala din 1983 a Cupei Romaniei Dinamo cu Universitatea CRaiova jucata neutru la Sibiu, oamenii stateau catarati pe structura trubunii noi neterminate. Meciul a fost televizat. 4 milioane de lei in 1983 = 3,16 milioane € acum? Adica un leu atunci apropae un euro acum? adica ce cumpara un om cu un euro in 1983 = cu ce cumpara azi cu 1 €? in 1983, o masina veche (Dacia 1300) de 5 ani costa 60,000 lei, dai azi pe un Opel vechi de 5 ani 50,000 de €??? Sa fim seriosi. Cursul era 20 de lei = 1 DM adica costul atunci era 200.000 DM, iar converia din 1999 a fost 1,95 DM = 1 €, deci cam 100.000 de euro adca ar fi existat atunci, aplicat inflatia DM/ Euro in banii de azi ar fi costat maxim 200-250,000 €. Mai taiati un zero de la alea 3,16 milioane €
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus