Joi,
15.04.2021
Parțial Noros
Acum
6°C

Șeful spitalului de psihiatrie despre cum ne-a schimbat pandemia: sibienii au devenit obsedați de dezinfectare

Șeful spitalului de psihiatrie despre cum ne-a schimbat pandemia: sibienii au devenit obsedați de dezinfectare

De la jumătatea lunii februarie medicul Ciprian Băcilă este managerul interimar al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Ghe. Preda” din Sibiu. Chiar dacă va rămâne în această funcție doar șase luni, până la organizarea unui concurs managerul a demarat o serie de proiecte, a continuat altele și are planuri de viitor. Dr. Ciprian Băcilă a vorbit într-un interviu pentru Turnul Sfatului despre provocarea de a fi manager, despre proiectele desfășurate care vor schimba fața spitalului de psihiatrie, dar și despre perioada dificilă pe care o traversăm.

Reporter: După mai bine de șase ani în funcția de director medical ați ajuns să conduceți, chiar și pe o perioadă de interimat de șase luni, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu. Cât de diferită vi se pare noua postură. A fost dificilă trecerea?

Dr. Ciprian Băcilă: Este o postură diferită, dar această trecere cred că este atât datorită particularității, pentru că, având funcția de director medical m-am ocupat de partea medicală, de partea de organizare a activității medicale, pe când ca manager, în momentul actual, partea medicală este doar o parte a activității din cadrul unui spital. Este diferit atât din punct de vedere al dimensiunii activității, cât și din perspectiva pandemiei existente în momentul actual. La nivelul Spitalului Clinic de Psihiatrie funcționăm din anul 2020 cu o secție roșie, secție care tratează pacienți cu COVID-19 și care au patologie psihiatrică. În spital se internează pacienți cu Covid-19 asimptomatici sau care au forme ușoare, pe care le putem gestiona și spun că este o altă abordare, față de un pacient cu patologie doar psihiatrică. Cu mândrie spun, că secția Covid a spitalului nostru a fost printre primele de acest fel, dacă nu, chiar prima din țară, într-un spital de psihiatrie. Spun asta pentru că sistemul psihiatric nu a avut, inițial, o implicare atât de mare în tratamentul infecțiilor cu SARS CoV-2, ulterior am constat că și pacienții noștri încep să aibă o problemă legată de acest tratament și atunci am decis, anul trecut, ca pentru cazurile ușoare, să înființăm o secție pentru a trata acești pacienți. Din acest punct de vedere e diferit atât ca și amplitudine, cât și din punct de vedere a situației particulare dată de pandemie.

Această secție de COVID despre care îmi vorbiți este dotată și beneficiază de tot personalul de care are nevoie?

Da, vă putem spune că pentru această secție am reușit ca laboratorul de radiologie de la nivelul spitalului să-l transformăm în zonă roșie. Radiografiile se realizează la noi în spital atât pentru pacienții din zonă roșie, cât și pentru pacienții din zonă verde. Am adaptat laboratorul spitalului pentru a putea furniza servicii pacienților internați cu COVID-19. Laboratorul funcționează acum cu două compartimente, unul pentru zona roșie și unul pentru zona verde. Nu în ultimul rând am reușit încheierea unui contract de prestări servicii cu un medic specialitate Boli Infecțioase care vine în Spitalul Clinic de Psihiatrie pentru a ne ajuta în evaluarea pacienților cu patologie psihiatrică și infecție COVID. Prin aceste măsuri am încercat să ne descurcăm și să ajutăm colegii din celelalte spitale gestionând o patologie fără să ne depășim limita de competență la nivel de spital de psihiatrie. În cazul în care evoluția infecției cu SARS CoV-2 ajunge la un nivel mediu/sever, transferăm pacienții spre colegii noștri, pentru că deja, aici ne depășim aria de competență.

În momentul de față câți pacienți sunt internați în secția COVID a spitalului de psihiatrie?

În această dimineață (n.r. sâmbătă, 3 aprilie) avem 11 pacienți, secția fiind de 23 de paturi.

Pe lângă gestionarea infectărilor cu SARS CoV-2, în spital se derulează și alte proiecte?

Da, la nivelul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Gheorghe Preda”, (din decembrie suntem spital clinic, după ce în noiembrie devenise și secția III a spitalului clinică) se desfășoară mai multe proiecte în acest moment. Toate proiectele sunt pe fonduri europene și tot pentru a putea să ne descurcăm, împreună cu cei de la Consiliul Județean, am accesat și un proiect de consolidare a capacității și gestionarea crizei sanitare COVID-19, tot pe fonduri europene, unde, dincolo de echipamentele medicale pe care le-am putut achiziționa, vă pot spune că am reușit să achiziționăm un aparat pentru biologie moleculară pentru testarea sindromică a infecțiilor bacteriene virale și fungice inclusiv SARS CoV-2, care ne ajută foarte mult în acest moment, pentru că putem testa atât pacienții cât și personalul. Așa reușim să limităm infecțiile și să evităm eventualele focarele în interiorul spitalului.

Aparatul de testare este doar pentru cei din cadrul spitalului?

Da, este achiziționat din fonduri europene. Este unul din proiectele importante, dincolo de faptul că pe acest proiect s-au mai achiziționat și un analizator automat de biochimie, analizator automat de imunologie, automat de hematologie și automat de coagulare, deci nu doar acest aparat PCR și nu în ultimul rând materiale sanitare de unică folosință care sunt extrem de utile. Valoarea proiectului eurupean a fost de 2.500.000 de lei.

Și celelalte proiecte care ar fi?

În momentul de față mai avem două proiecte tot prin fonduri europene. Este vorba despre un proiect de eficientizare energetică a Pavilionului IV al spitalului. Este un proiect în valoare de 4.130.000 de lei. Este de eficientizare a unei secții care cred că nu a mai fost renovată din anii 80. Este secția care tratează pacienții cu afecțiuni geriatrice, pacienți în vârstă, de exemplu cei cu demență și prevede, dincolo de finisaje interioare, exterioare, chiar și montare de panouri solare, forme de iluminat pe bază de led și ventilare mecanică, dar nu în ultimul rând, esențial este că, toate aceste modificări și de renovare a acestei secții, respectă normele ISU, un punct important pentru noi, având în vedere  ce s-a întâmplăt alte spitale din țară.

Al doilea proiect foarte important este cel de investiții a infrastructurii spitalului și aici mă refer la ambulatoriul de specialitate adulți. Valoarea acestui proiect este de 10.700.000 de lei. Clădirea actuală va fi modernizată și extinsă. Se urmărește îmbunătățirea calității îngrijirilor în ambulatoriile de specialitate. Clădirea va avea un demisol, parter, etaje și mansardă. Suprafața va fi mult mărită, va ajunge undeva la 1.371 de metri pătrați față de 243 de metri pătrați cât are acum. Pot să vă spun că la demisol va fi un laborator, la cele două etaje vor fi cabinete medicale de consultații, iar la ultimul nivel, la mansardă se vor reloca laboratorul de ergoterapie al spitalului. Un astfel de laborator este esențial pentru că pacienții care vin în ambulatoriu pot să aibă acces la acest laborator de ergoterapie și terapie ocupațională. Laboratorul care este la demisol va mai primi încă o serie de echipamente. De exemplu, cabinetele medicale vor fi dotate cu un echo doppler, general și  unul carotidian, un EEG și un EMG. Proiectul este important pentru noi, pentru că dincolo de spitalizarea continuă, vom încerca furnizarea de servicii de medicină internă și respectiv de endocrinologie, în sistem ambulatoriu. Spitalul este de mono specialitate - specialitatea psihiatrie, iar ambulatoriu putând fi dezvoltat vom putea utiliza și alte servicii medicale în alte specialități (medicină internă, endocrinologie), servicii conexe specialității psihiatrie.

Care dintre aceste proiecte credeți că va fi finalizat primul?

Primul proiect finalizat este cel de gestionare a crizei de COVID-19, următorul despre care cred că se va finaliza este cel de eficientizare energetică a Pavilionului IV, secția fiind deja eliberată, au început lucrările, iar ultimul finalizat va fi cel de infrastructură - relocare și extindere ambulatoriu adulți, la care, în momentul actual se așteaptă eliberarea autorizației de construcție. A fost depusă documentația la Primăria Sibiu și credem că undeva în toamnă va începe și acesta. Timpul de execuție al celor două proiecte este de 12 luni. Sunt proiecte ale Consiliul Județean.

Aveți și un proiect de suflet?

Da, dincolo de proiectele despre care v-am vorbit, ne dorim foarte mult să încercăm să înființăm un Centru de Cercetare Neuro-științe. În momentul actual lucrăm la întocmirea documentației, respectând legislația în vigoare, urmând ca apoi să încercăm obținerea unor fonduri pentru aparatură, pentru că, în momentul actual avem resursa umană, dar trebuie și aparatura. Și dacă tot vorbim despre accesarea de fonduri, avem în vedere și reabilitarea a două aripi ale Pavilionului Central, tot prin fonduri europene. Acestea ar fi ultimele din Spitalul Clinic de Psihiatrie care necesită reabilitare.

Revenind la vremurile pe care le trăim. Din punctul dumneavoastră de vedere, care este rolul spitalului de psihiatrie în pandemia de COVID-19?

Dincolo de serviciile medicale oferite, dincolo de faptul că am înființat o secție care tratează pacienți cu forme ușoare de COVID și cu patologie psihiatrică, cred că spitalul ar trebui să își ofere serviciile comunității. În acest sens, anul trecut, am reușit să înființăm , la inițiativa Consiliului Județean o linie, tel verde de asistență psihologică. Linia telefonică este cu numărul 0800.070.050. Este o linie care este deservită de psihologii clinicieni care lucrează în cadrul spitalului, de dimineața de la ora 8.00 și până seara la ora 22.00, în două schimburi și care oferă consiliere psihologică atât pentru pacienții noștri, cât și pentru orice altă persoană care se simte stresată, tensionată din cauza situației legate de pandemie. De când am deschis linia am primit telefoane și de la persoane din afara județului și inclusiv de la persoane cu sindrom de burnout care lucrează în sistemul sanitar.

Concret acum. Cine poate suna la tel verde?

Pot să sune de la pacienții cu patologie psihiatrică până la persoane care nu au avut niciodată de a face cu sistemul psihiatric; nu trebuie să aibă o afecțiune psihiatrică, pot să apeleze la această linie. Și nu în ultimul rând, sub aspectul confidențialității, chiar și pentru persoane care în momentul actual lucrează în diferite spitale și care, din cauza presiunii din sistemul sanitar, pot să apeleze aceste linii telefonice.

Un alt proiect de voluntariat este realizat în colaborare cu Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și cu Inspectoratul Județean de Poliție în care, colegi de-ai mei, medici psihiatri și psihologi, cadre didactice din cadrul Universității „Lucian Blaga”, în momentul în care suntem solicitați și există o situați de criză cu amenințare de suicid, pentru negocierea cu persoana respectivă putem oferi servicii deplasându-ne la fața locului, automat încercând să ajutăm persoana respectivă prin intermediul negociatorului care lucrează la ISU sau la poliție.

Când a fost încheiat protocolul?

Anul trecut în octombrie. Și tot anul trecut am reușit un parteneriat cu cei de la Asociația „Crucea Albastră” din România pentru a putea continua sprijinirea pacienților cu probleme legate de dependență la diferite substanțe, spre a  primi ajutor în comunitatea terapeutică a acestei asociații după externare, în exteriorul spitalului

Ne întoarcem puțin la protocolul semnat cu ISU și cu cei de la poliție. De când a fost semnat, ați fost solicitați la vreo astfel de intervenție?

Din fericire, până acum a fost doar un singur caz, care s-a rezolvat fără a fi necesar sprijinul nostru de către negociatorul din cadrul IJP Sibiu.

După mai bine de un an de pandemie, din experiența dumneavoastră, ce ne puteți spune despre predispoziția la stres, epuizare și depresie a sibienilor. Cât de mult a crescut în ultimul an?

Sunt în momentul actual reprezentantul unei instituții, dar observ că și eu ca persoană m-am schimbat și, cumva, văd că obiceiurile mele, modalitățile mele de relaxare s-au schimbat, viața mea s-a schimbat din cauza acestei situații și-mi doresc foarte tare să revin la ceea ce a fost, dar îmi dau seama că acest lucru nu este posibil decât respectând o serie de reguli, încercând să ne ajutăm unii pe alții. În legătură cu ce m-ați întrebat vă pot spune că nivelul stresului este crescut în societate, ca spre spital sau spre cabinele de psihiatrie numărul oamenilor care au nevoie de ajutor, în primul rând psihologic și apoi psihiatric a crescut. Este o creștere clară a patologiei legată de anxietate, de atacuri de panică, de episoade depresive și nu în ultimul rând o patologie legată de obsesia legată de dezinfectare. Recomand o încredere în echipa de specialiști din sănătate mentală și mă refer aici la psiholog și psihiatru. În România există stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mentală. Ideea că dacă mergi la medic sigur vei merge toată viața sau vei depinde de medicamentele prescrise de el, ceea ce eu spun că nu este așa. Să apeleze cu încredere la serviciile medicale, pentru că persoana respectivă nu a fi nici dependentă și nici nu va lua medicamente toată viața.

 

Ce sfat le dați copiilor și tinerilor care în această perioadă stau foarte mult timp în casă: învață, mănâncă și dorm în aceeași cameră, nu socializează și nu au parte de distracțiile specifice vârstei?

Primul meu sfat legat de ei ar fi ca programul pe care l-au avut zilnic să încerce să îl păstreze. Adică intervalul orar în care ei erau la școală, același interval să-l dedice și acum lecțiilor, dacă aveau o anumită parte din zi pentru relaxare, să încerce să folosească tot aceeași parte din zi pentru relaxare, în funcție de normele impuse. Cred cu certitudine că un program de la care să nu se abată i-ar ajuta foarte mult.

În ultimele discuții pe care le-am avut cu dumneavoastră spuneați că faceți demersuri ca Asociația Medicilor de Psihiatrie din România să aibă centrul la Sibiu. În ce stadiu sunt demersurile?

Da, este înființată. Membrii fondatori sunt Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova, Spitalul Clinic Obregia din București, Spitalul de Maximă Siguranță Grajduri, Spitalul din Câmpulung Moldovenesc și Spitalul Clinic de Psihiatrie Sibiu. Urmează ca și celelalte 32 de spitale de psihiatrie din țară să adere.

Care este sfatul dumneavoastră de specialist pentru toți cei care traversăm aceste vremuri?

Știu că în această perioadă suntem încercați de sentimente de neîncredere din mai multe motive, iar neîncrederea asta este la nivel mondial, nu numai la noi în țară. Cel mai bun sfat este să gestionăm situația cu răbdare și încredere. Trebuie să avem încredere în sistemul nostru de sănătate.  

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

4 comentarii

Napoleon Bonaparte

Acum 1 săptămână

Alo redactia! Cred ca ati fotografiat si intervievat un pacient , nu pe adevaratul director.
Raspunde

Un sibian

Acum 1 săptămână

Un spagar, care a trecut la nivelul urmator, ia acum din visteria statului.
Raspunde

Lomotă Leonard

Acum 1 săptămână

Adică vreți să spuneți că domnul Băcilă trăiește la Spitalul de Psihiatrie acolo unde tot dânsul spunea că acolo sunt "cazați" cei mai normali oameni din municipiu și că restul cetățenilor din municipiu au probleme psihice grave ? Refuz să cred acest lucru ! Nu vreau să fiu sarcastic dar vreau să îl întreb și eu pe acest inconștient :" Domnule Băcilă , dumneavoastră dormiți noaptea? Dumneavoastră aveți de plătit facturi ? Dumneavoastră sunteți dat la o parte de toți angajatorii din municipiu când aveți șansa să vă angajați ? Dumneavoastră știți că mie mi-ați distrus viața? D
Raspunde

Cuntan elena

Acum 1 săptămână

Felicitari! Un mare fiu al natiunii , conducator al maretelor infaptuiri cu perspective luminoase.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus