Joi,
11.08.2022
Parțial Noros
Acum
24°C

Istoria se scrie sub ochii lor: Ce le spun profesorii de istorie elevilor sibieni despre războiul din Ucraina

Istoria se scrie sub ochii lor: Ce le spun profesorii de istorie elevilor sibieni despre războiul din Ucraina

Invadarea Ucrainei de către trupele rusești este un subiect fierbinte și în școlile din Sibiu. Elevii sunt curioși să afle de la profesorii lor ce se întâmplă, care este contextul tensiunilor dintre cele două țări, cine sunt vinovații, dacă va fi război și în România, dacă cei mai mari vor trebui să se înroleze și dacă cei mai mici vor mai face școală în caz de conflicte armate pe teritoriul țării noastre. Cele mai multe discuții pe subiectul războiului din Ucraina, un conflict armat care se desfășoară la doar câteva sute de kilometri de țara noastră se poartă la orele de istorie.

Mai mulți profesori de istorie din Sibiu au povestit pentru Turnul Sfatului cum au decurs orele de istorie din momentul în care în Ucraina a izbucnit războiul. Fie că vorbim de gimnaziu sau de liceu, copiii sunt la fel de curioși și intrigați să afle cât mai mult despre imaginile și informațiile din jurul lor. La Școala Gimnazială Nr. 21 din Sibiu, de exemplu, fiecare zi de evenimente trebuie explicată de profesorul de istorie Lucian Mărgineanu, pentru că elevii sunt curioși să afle și cele mai mici detalii și, oarecum, îngrijorați.  

Citește și „Crucea Roșie Sibiu despre războiul din Ucraina: Dacă va fi nevoie, vom sprijini ridicarea unor tabere de refugiați. Momentan nu strângem bani sau alimente”

„Am vorbit mai mult cu elevii de clasa a VII-a cu care fac istorie contemporană și ei sunt primii, cu care, în prima zi, ne-am uitat la o imagine cu o rachetă care cădea asupra unei cazărmi militare. Firește că apoi a urmat o discuție prin care le-am explicat contextul istoric cu vreo două secole în urmă, când partea de vest a Ucrainei s-a aflat multă vreme sub dominație Poloneză și cum au hotărât, în anul 1654, să se unească cu Rusia. Atunci le-am explicat faptul că este oarecum un spațiu pe care Rusia și-l arogă drept fostă parte componentă. În general, copiii sunt preocupați de situație și oarecum îngrijorați. Îmi spun: A început războiul, dar noi ce facem? I-am liniștit spunându-le că noi nu avem probleme chiar dacă războiul nu este departe de țara noastră pentru că suntem sub protecția alianței din care facem parte, din NATO. În a doua zi de campanie le-am mai spus că uite, au mai reușit un punct strategic, ca să poată controla gurile Dunării. Au ocupat Insula Șerpilor, care se află la 40 de kilometri de teritoriul românesc, le-am explicat că această insulă este fost teritoriu românesc, pierdut după al Doilea Război Mondial și cam tot ce se întâmplă zilnic, încerc să le explic”, spune prof. Lucian Mărgineanu.

Școala Gimnazială nr. 21 

Acesta mai povestește cum elevii îi pun tot felul de întrebări, dar și că, cei din clasele mai mari înțeleg gravitatea situației.

„Mă întreabă dacă se suspendă cursurile în caz de război. Asta ar fi prima lor dorință, dar le-am spus că școala este tot așa de sigură precum certitudinea taxelor și impozitelor. În general, copii de clasa a VII-a și a VIII-a înțeleg gravitatea situației, cei de-a V-a și de-a VI-a sunt cu vitejia, dar sunt curioși și ei”, încheie profesorul de istorie.

Sunt o generație care n-au cunoscut războiul decât din filme sau cărți

Orele de istorie de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Sibiu se desfășoară tot cu întrebări și explicații. Profesorul Mircea Bican spune că cel mai mult discută pe tema războiului din Ucraina cu elevii de clasa a XI-a acolo unde se predă istoria contemporană.

Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”

„Am descoperit că sunt foarte mulți elevi care vor să știe care este situația din Ucraina și de ce s-a ajuns la această situație. I-am simțit puțin îngrijorați pentru că este o generație care cunoaște războiul doar din cărțile de istorie, din filme sau din documentare. Sunt îngrijorați cu atât mai mult cu cât acest război se desfășoară la doar câteva sute de kilometri de România. Pe de altă parte și copiii, la fel ca toată lumea, speră că se va ajunge până la urmă la o soluție diplomatică după presiunea statelor europene și a celor din SUA. În primul rând a trebuit să-i fac să înțeleagă care este legătura dintre Ucraina și Rusia. Le-am prezentat evoluția istorică de unde au plecat toate problemele și tensiunile dintre aceste două state și evoluția după Primul și al Doilea Război Mondial. Le-am explicat și legăturile rușilor cu Crimeea, pentru că nu înțelegeau ce legături sunt, dar și de ce este Rusia îngrijorată de extinderea NATO, pentru a avea o imagine de ansamblu”, spune prof. Mircea Bican.

Acesta precizează că elevii săi sunt conștienți de gravitatea situației cu atât mai mult cu cât au acces la toate informațiile.

„Sunt foarte conștienți de gravitatea situației, cu atât mai mult cu cât ei au acces la informațiile de pe internet și pe toate canalele văd imagini și află ce se întâmplă în Ucraina. Și eu ca profesor de istorie aș minți dacă aș spune că nu am un sentiment de nesiguranță. Mă gândesc la generația bunicilor noștri care la vârsta pe care o avem noi acum erau pe front, dar, repet, cred că până la urmă măsurile luate la nivel mondial și pentru mine, personal, faptul că facem parte din NATO, îmi conferă un grad de liniște. Îmi pare însă foarte rău pentru familiile din Ucraina care trebuie să-și lase casele și să fugă pentru a-și găsi siguranța. Nu este ușor să vezi copii, femei, bătrâni luând calea refugiului”, mai spune profesorul.

Se întreabă dacă vor fi înrolați

Și la clasele de liceu de la Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu sunt discuții pe tema războiului din Ucraina. Adrian Neamțu, profesor de istorie la această școală spune că elevii lui sunt îngrijorați, iar o parte dintre ei se întreabă dacă vor fi înrolați.

Colegiul Național „Octavian Goga”

„Sunt reacții de îngrijorare printre ei asupra posibilelor consecințe care ar putea apărea pentru România. Merg până acolo încât se gândesc la o posibilă înrolare, în caz de intrare a României în război. Vor să știe dacă România va deveni subiect de război, teatru de operațiuni, dacă vom intra într-un conflict armat propriu-zis, sunt îngrijorări care sunt provocate de fluxul de informații care apare. Sunt empatici și resimt destul de puternic drama momentului. Eu, oarecum prin profesia pe care o am, sunt obișnuit cu lucrurile mai complicate și după doi ani de pandemie în care nervii ne-au fost întinși la maxim sunt mai rezervat. Pentru România situația încă nu este dramatică, dar îngrijorătoare este. Consecințele, într-un fel sau altul, se vor răsfrânge și asupra noastră”, spune prof. Adrian Neamțu.

Vorbește despre faptul că elevii sunt curioși să afle de la contextul geo-politic până la cine sunt vinovații.

„Sunt curioși să afle cine este vinovatul, întotdeauna gândesc problemele în termenii vinovăției. Sunt curioși în a descoperi parcursul geo-politic al conflictelor, cum s-a conturat Ucraina, de ce există rivalitate între Ucraina și Rusia, probleme legate de relativa identitate comună pe care o împărtășesc, dar ridică și probleme legate de posibile oportunități pe care războiul le aduce”, mai spune prof. Adrian Neamțu.

Citește și „Sibienii se oferă să găzduiască familii din Ucraina. „Nu poți sta deoparte când vezi prin ce clipe trec”

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

3 comentarii

Claus

Acum 5 luni

Istoria spusa de batrani e cea mai aproape de adevar,nu mai sunt multi batrani care au prins razboiul...insa povestile bunicului prins pe la varsta de 12-14 ani de razboi,sunt destul de sinistre...cum romani de ai nostri,mult slaviti prin cartile de istorie,au trimis aurul in Rusia sa stea "la siguranta",ca mai apoi foametea din 47 pana in 52 sa fie pusa pe seama secetei,si nu pe osandirea poporului sa dea tot ce au,sa trimita in Rusia ca datorie de razboi. Cum unii isi mancau copiii care mureau de foame,cum altii mancau scoarta de copac...sau iarba parjolita,nimeni in carti nu spune asta...azi slavim ori est ori vest,nimeni nu slaveste eroii care au cazut pt patrie,nu stim unde e Marasesti,dar facem poze la Berlin Paris sau Londra,fudui.
Raspunde

Dumitru Hulea

Acum 5 luni

Un document al statului român: . DECLARATIE din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991 EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 243 din 29 noiembrie 1991 1. Parlamentul României a luat cunostinta de hotãrârea autoritãţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independentei Republicii Ucraina. Profund atasat principiilor fundamentale ale respectãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotãrâri soarta, Parlamentul României saluta hotãrârea autoritãţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenta Republicii Ucraina. Având în vedere ca acest referendum ar urma sa se desfãşoare şi pe teritoriile româneşti - Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declara solemn ca aceste teritorii au fost rupte din trupul tarii, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991. Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodatã Ucrainei şi sunt de drept ale României. 2. Parlamentul României reitereaza atasamentul fata de prevederile Actului final al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe cai paşnice, diplomatice. 3. Parlamentul României, declara solemn ca referendumul organizat de autoritãţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forta în cadrul fostei U.R.S.S. - respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei - este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia. 4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei sa declare expres ca aceasta recunoştinţã nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate. 5. Parlamentul României se pronunţa pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinãrii, împreunã a problemelor stabilirii unor relaţii de buna vecinãtate şi colaborare între România şi Ucraina şi invita, în acest scop, o delegaţie parlamentarã ucraineana urmeazã sa efectueze o vizita la Bucureşti, cat mai curând posibil. 6. Parlamentul României solicita guvernului tarii sa înceapã de urgenta negocieri cu autoritãţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forta de U.R.S.S. Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi. PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BARLADEANU PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
Raspunde

Ion

Acum 5 luni

Putem sa concluzionăm că în 1991 mai erau patrioți in țara noastră, chiar daca ei erau conduși de Bârlădeanu și Marțian.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus