Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) propune de mai mulți ani o reorganizare administrativă a României pe modelul funcționării curților de apel, cu 15 județe mai mari decât cele acum, însă cu o administrație mai mică și mai economicoasă.
”România nu-și mai poate permite cele 42 de județe”
Propunerea președintelui CCIR este organizarea teritorială în 15 județe, în funcție de poziția curților de apel. Astfel, cele 15 județe ar urma să fie: București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Galați, Brașov.
”România nu-și mai poate permite cele 42 de județe.Nu mai putem ține acest aparat administrativ. Economia reală nu-l mai poate susține”, a transmis, din nou, marți, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, cu ocazia relansării ”Pactului pentru Fiscalitate”, un proiect care își propune modernizarea sistemului fiscal românesc.
El susține că nu ar mai trebui să existe în țară comune sub 5.000 de locuitori. ”Insist asupra nevoii de reorganizare din administratie. S-a culcat omul în județul Tulcea și se trezește în Constanța! Am dat doar un exemplu minor”, a spus marți Mihai Daraban.
El insistă pentru reorganizare și pentru scăderea aparatului funcționăresc pentru că statul trebuie să-și scadă cheltuielile. ”Tot apar diverse agenții, în loc ca Statul să-și reducă cheltuielile.
Diplomația economică există și lipsește cu desăvârșire. Noi încercăm să suplinim această diplomație prin mâini private. În Austria, cei 128 de reprezentanți comerciali în străinătate sunt angajații Camerei de Comerț. Au 15 atașați comerciali numai în România”, a spus Daraban.
El susține că prin această reorganizare nu e nevoie pentru modificarea Constituției, pentru că aici nu ”se spune câte județe trebuie să avem”. ”Am dat un exemplu la un moment dat și am spus că cei de la SRI s-au reorganizat, așa cum și alte instituții s-au reorganizat, a mai transmis președintele CCIR.

Dacă ar funcționa fiscalitatea, am avea 2.366 de kilometri de autostradă
Relansarea proiectului „Pactul Pentru Fiscalitate”, proiect care pornise inițial în decembrie 2014 are loc în acord cu actualitatea anului 2022, fondatorii proiectului intenționând să aducă sub același acoperiș atât invitați care reprezintă instituții relevante ale statului (Guvern, Parlament, Președinție) și organizații reprezentative din economia românească, cât și personalități marcante ale mediului academic și din mass-media.
Mesajul este acesta: dacă fiscalitatea noastră ar funcționa într-un mod predictibil și eficient, banii pierduți din evaziune și taxe necolectate, dar și beneficiile pierdute din investiții nerealizate, s-ar putea transforma în peste 3.000 de școli moderne sau în 2.366 de kilometri de autostradă, sau în 27 de spitale regionale, sau în 70.000 de locuri de muncă – toate acestea în fiecare an, spun organizatorii.
Citește și: Scade populația Sibiului după 17 ani de creștere. Care sunt localitățile cele mai căutate în județ
Sibiu, Alba și Hunedoara, un singur județ. Capitala, la Alba Iulia
În primul rând, reședința noului județ s-ar muta la Alba Iulia, urmând să fie comasate județele Alba și Hunedoara. În plus, pe principiul reducerii funcționărimii din administrația publică locală, mai multe comune din județ ar trebui comasate, pentru a ajunge la 5.000 de locuitori.
În acest moment, în județ sunt 64 de UAT-uri, 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. În funcție de populație, avem 50 de UAT-uri cu o populație de sub 5.000 de locuitori. Doar 14 localități au peste 5.000 de locuitori, interesant fiind faptul că sub acest număr de locuitori sunt și două orașe: Miercurea Sibiului și Săliște.

De unde vin banii județului
54,48% din totalul agenților economici din județul Sibiu își au sediul în Sibiu. Aceste firme aduc 3,5 miliarde de euro, 46% din cifra de afaceri a județului și lucrează aici peste 50 de mii de persoane, jumătate din totalul angajaților la firmele din județ.
Urmează Mediașul care vine cu încă 20% din cifrele județului în ceea ce înseamnă cifre de afaceri și angajați, iar datorită Romgaz și Transgaz, profitul obținut de firmele din acest municipiu înseamnă 43% din întregul profit din județul Sibiu.
Surpriza vine de lângă municipiul Sibiu. În Șelimbăr, conform datelor corelate de la Institutul Național de Statistică și Topfirme.com, care adună datele Registrului Comerțului, economia este peste toate orașele din județ. Lucrează în această localitate mai mulți oameni decât în alte 43 de localități din județ. Profitul obținut de firmele de aici reprezintă 6,4% din profitul net realizat în județ, iar cifra de afaceri ale firmelor de aici este 8,45% din totalul județului.
Citește și: Unde sunt banii? Topul localităților în funcție de firme, angajați și cifre de afaceri
Top județ în funcție de numărul de angajați:
|
Municipiul Sibiu |
51.190 |
|
Municipiul Mediaș |
20.421 |
|
Șelimbăr |
5.596 |
|
Tălmaciu |
3.435 |
|
Cisnădie |
2.308 |
|
Avrig |
1.711 |
|
Cristian |
1.609 |
|
Șura Mică |
1.435 |
|
Săliște |
1.433 |
|
Miercurea Sibiului |
1.077 |
|
Agnita |
737 |
|
Dumbrăveni |
722 |
|
Arpașu de Jos |
562 |
|
Copșa Mică |
522 |
|
Șura Mare |
409 |
|
Orlat |
372 |
|
Rășinari |
351 |
|
Șeica Mică |
316 |
|
Ocna Sibiului |
296 |
|
Roșia |
269 |
|
Tilișca |
265 |
|
Jina |
239 |
|
Gura Rîului |
233 |
|
Turnu Roșu |
215 |
|
Poplaca |
207 |
|
Sadu |
205 |
|
Slimnic |
193 |
|
Poiana Sibiului |
171 |
|
Brateiu |
167 |
|
Axente Sever |
157 |
|
Cîrța |
121 |
|
Bîrghiș |
113 |
|
Porumbacu de Jos |
112 |
|
Dîrlos |
104 |
|
Hoghilag |
99 |
|
Șeica Mare |
98 |
|
Tîrnava |
83 |
|
Nocrich |
75 |
|
Chirpăr |
73 |
|
Boița |
72 |
|
Cîrțișoara |
64 |
|
Micăsasa |
61 |
|
Rîu Sadului |
60 |
|
Valea Viilor |
60 |
|
Bazna |
60 |
|
Alțâna |
60 |
|
Laslea |
58 |
|
Racovița |
57 |
|
Blăjel |
52 |
|
Biertan |
45 |
|
Păuca |
43 |
|
Loamneș |
39 |
|
Apoldu de Jos |
37 |
|
Merghindeal |
35 |
|
Vurpăr |
33 |
|
Moșna |
32 |
|
Ațel |
31 |
|
Iacobeni |
28 |
|
Alma |
22 |
|
Brădeni |
22 |
|
Marpod |
17 |
|
Bruiu |
17 |
|
Ludoș |
7 |
|
Mihăileni |
3 |
|
Sursa: Topfirme.com |
|
Top județ după numărul de agenți economici
|
Municipiul Sibiu |
27.753 |
|
Municipiul Mediaș |
5.301 |
|
Șelimbăr |
2.357 |
|
Cisnădie |
2.308 |
|
Avrig |
1.149 |
|
Agnita |
784 |
|
Tălmaciu |
736 |
|
Săliște |
712 |
|
Dumbrăveni |
484 |
|
Șura Mare |
461 |
|
Cristian |
455 |
|
Miercurea Sibiului |
417 |
|
Rășinari |
384 |
|
Roșia |
333 |
|
Gura Rîului |
328 |
|
Jina |
326 |
|
Șura Mică |
322 |
|
Șeica Mare |
286 |
|
Ocna Sibiului |
279 |
|
Orlat |
276 |
|
Slimnic |
275 |
|
Sadu |
269 |
|
Porumbacu de Jos |
267 |
|
Copșa Mică |
237 |
|
Axente Sever |
194 |
|
Arpașu de Jos |
183 |
|
Poiana Sibiului |
181 |
|
Turnu Roșu |
165 |
|
Racovița |
165 |
|
Moșna |
157 |
|
Bazna |
147 |
|
Loamneș |
145 |
|
Dîrlos |
140 |
|
Cîrțișoara |
139 |
|
Poplaca |
137 |
|
Laslea |
136 |
|
Nocrich |
131 |
|
Tîrnava |
126 |
|
Biertan |
126 |
|
Brateiu |
125 |
|
Valea Viilor |
123 |
|
Tilișca |
121 |
|
Micăsasa |
116 |
|
Bîrghiș |
113 |
|
Hoghilag |
112 |
|
Vurpăr |
103 |
|
Șeica Mică |
102 |
|
Blăjel |
102 |
|
Iacobeni |
102 |
|
Cîrța |
97 |
|
Ațel |
97 |
|
Alțâna |
79 |
|
Alma |
78 |
|
Păuca |
76 |
|
Boița |
72 |
|
Marpod |
72 |
|
Chirpăr |
68 |
|
Apoldu de Jos |
65 |
|
Rîu Sadului |
64 |
|
Merghindeal |
61 |
|
Brădeni |
51 |
|
Mihăileni |
47 |
|
Bruiu |
42 |
|
Ludoș |
39 |
Lista localităților din județ în funcție de numărul de locuitori
|
Sibiu |
167124 |
|
Mediaș |
56021 |
|
Cisnădie |
24385 |
|
Avrig |
15383 |
|
Șelimbăr |
14718 |
|
Agnita |
11472 |
|
Dumbrăveni |
8387 |
|
Tălmaciu |
8239 |
|
Roșia |
6144 |
|
Săliște |
6014 |
|
Copșa Mică |
5807 |
|
Rășinari |
5659 |
|
Șura Mare |
5087 |
|
Miercurea Sibiului |
4766 |
|
Șeica Mare |
4654 |
|
Cristian |
4442 |
|
Ocna Sibiului |
4278 |
|
Axente Sever |
4248 |
|
Laslea |
4226 |
|
Brateiu |
4143 |
|
Bazna |
4048 |
|
Slimnic |
4044 |
|
Gura Râului |
3801 |
|
Moșna |
3755 |
|
Jina |
3619 |
|
Dârlos |
3515 |
|
Șura Mică |
3448 |
|
Iacobeni |
3420 |
|
Nocrich |
3412 |
|
Târnava |
3395 |
|
Orlat |
3318 |
|
Porumbacu de Jos |
3230 |
|
Biertan |
3024 |
|
Vurpăr |
2989 |
|
Racovița |
2906 |
|
Loamneș |
2859 |
|
Arpașu de Jos |
2830 |
|
Sadu |
2681 |
|
Hoghilag |
2505 |
|
Turnu Roșu |
2473 |
|
Poiana Sibiului |
2358 |
|
Blăjel |
2345 |
|
Bârghiș |
2210 |
|
Valea Viilor |
2205 |
|
Micăsasa |
2129 |
|
Chirpăr |
1885 |
|
Alma |
1876 |
|
Alțîna |
1874 |
|
Păuca |
1840 |
|
Șeica Mică |
1830 |
|
Poplaca |
1797 |
|
Ațel |
1658 |
|
Brădeni |
1612 |
|
Merghindeal |
1596 |
|
Boița |
1583 |
|
Tilișca |
1433 |
|
Cârțișoara |
1371 |
|
Apoldul de Jos |
1267 |
|
Cârța |
1211 |
|
Mihăileni |
1118 |
|
Bruiu |
959 |
|
Marpod |
955 |
|
Ludoș |
685 |
|
Râu Sadului |
565 |
Sursa foto: Ministerul Justiției / Harta circumscripțiilor instanțelor civile din România
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Politic
Alătură-te comunității
20 de răspunsuri
-
-
Astia s-au vorbit cu blogerii aia care s-au mutat la Alba Iulia? Ce-i fixatia asta cu oraselul ala?
Se trezesc cate unii sa vina cu propuneri din topor. Trebuie sa tina cont si ca Covasna nu o sa accepte niciodata sa fie in judet cu Brasov, pentru ca ungurii din Covasna ar deveni minoritari in judetul mare Brasov. Iar romanii din Mures nu ar accepta niciodata sa fie cu Harghita, pentru ca ar fi minoritari in noul judet Mures. Arad condus de Timisoara? Terminati cu tampeniile… La impartirile administrative trebuie luate in calcul si rivalitatile si diferentele culturale, nu doar banii.
Daca vrei sa reduci cheltuielile faci o singura institutie la 3 judete, nu 3 institutii in 3 judete. La fel si cu comunele. Dar nu superi lumea desfiintand judete, le lasi sa existe in continuare, granitele de judete nu costa. Si de la caz la caz pastrezi institutii in fiecare judet sau faci una la cateva judete.
Si comunele trebuie pastrate in continuare , dar cu infiintarea unor diviziuni administrative care sa fie intermediare intre judet si comuna/oras, cum erau plasele inainte de comunisti. Iar o parte din diviziunile astea administrative intermediare sa fie zonele metropolitane.
Iar legat de propunerea lor, nu conteaza ce comune si orase au acum peste 5000 de locuitori. Conteaza care vrei sa le pastrezi ca si capitale ale noilor comune si orase. Miercurea are sub 5000…ce-i cu asta? Noul oras Miercurea ar avea peste 5000, ca desfiintezi administrativ comunele Apoldu de Jos , Ludos si le unesti cu Miercurea. Ocna o unesti cu Loamnes si Sura Mica si are peste 5000 asa. -
Alba Iulia :))))))))))))))))))))) De cand lumea si pamantul, adunaturile bucurestene au vrut sa stearga Sibiul din orice forma de organizare a tarisoarei… conduse de ratatii si coruptii care au adus-o in halul in care e. Pe vremuri au pompat bani on Brasov, l-au numit si Orasul Stalin, ca sa fie clar. Acum, vor sa ne bage sub Alba Iulia :)))))))))))))) Fenomenal cat de cap ingust exista acolo la „Bucale”…capitala ratatilor. Sibiul si marginimea reprezinta cea mai buna zona din tara asta, iar ei vor sa stearga acest nume cu orice pret. Eu zic ca mai bine facem o organizare teritoriala cu granita pe Muntii Carpati si cam asta ar fi cel mai logic. Daca tot vor sa ne stearga… pai sa ne stearga de tot. Din harta lor, cu totu.
-
Avem 8 regiuni de dezvoltare regionala. Sibiul nu poate fi cu Hunedoara, Hunedoara tine de Regiunea de dezvoltare vest, de la Timisoara. La fel Arges si Valcea sunt in doua regiuni de dezvoltare diferite: SUD VEST de la Craiova respectiv SUD de la Calarasi. Buzau nu poate fi cu Prahova si Dambovita, el tine acum de regiunea de dezvoltare SUD EST de la Braila. Regiunile de dezvoltare sunt structuri in functie de care sunt aprobate finantarile europene inclusiv pe actualul cadru de programare.
Fie facem 8 judete pe cele 8 regiuni fie comasam judete in interiorul acestor regiuni. Varianta cea mai buna sunt cele 8 regiuni, in interior, in fiecare fost judet sa fie cate o institutie regionala, Sibiul are deja mediul acum, Alba are agentia regionala de dezvoltare, brasovul poate lua consiliul regional, muresul prefectura regionala, fiecare dintre aceste institutii regionale putand avea grupe de lucru prin rotatie si in celelalte judete din interiorul unei regiuni.-
Trebuie sa ai si judete , si regiuni. Conform UE trebuie sa existe cel putin 3 niveluri administrative: comuna/oras, judet si regiune. Asa e in orice tara relativ mare din UE (nu in Cipru, Malta etc). In Italia sunt regiuni, provincii si comune, in Franta regiuni, departamente si comune, in Germania landuri, districte si orase/sate etc…
Sa elimini unul dintre niveluri inseamna centralizare, inseamna ca deciziile se iau in mai putine locuri. Cel mai bine e sa taie din institutiile centrale. -
Daca pentru fiecare dintre cele 8 regiuni am avea cate 10 deputati si 5 senatori, am avea un Parlament cu 80 de deputati si 40 de senatori, deci una dintre institutiile centrale flexibilizate. In loc de 40 prefecti sa ai 8 prefecti alta flexibilizare a coordonarii de la centru. 8 Directii de cultura, alta flexibilizare, cate 8 AJPIS-uri, ITM-uri si ANOFM-uri alte reduceri ale puterii centrale. Pot fi pastrate birouri digitalizate la nivel judetean conduse de un sef de birou fara sleahta de directorimi si auxiliari lor. Resursa umana disponibilizata din flexibilizari sa treaca pe piata muncii privata. Nu o sa mai vedem ifose gen Dan Nanu care cere resurse de la stat sau Sabin Adrian Luca care inchide muzeul de Noaptea Muzeelor.
-
-
Desi consider ca Sibiul este un sătuc, neputand fi comparat cu Bucurestiul, Clujul, nici macar cu Brasovul, reorganizarea asta mi se pare o tampenie. Cum sa pui capitala la Alba Iulia? Păi comuna aia are față sa fie municipiul a 3 noi judete? Nema aeroport, nema industrie, e un orasel mic etc. Nu e nicio rațiune in alegerea asta. Chiar m.ar deranja sa ma vad trezit in judetul Alba peste noapte. Singura „contopire” care mi se pare corecta ar fi Sibiul cu Brasovul sii, eventual Valcea. Prefer Valcea de 100x fata de Alba [a, si nu.s oltean emigrat]
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Absolut ridicol. Nu se poate să cobori la fiecare intersecție.
Pregătiți să suferim alături de români? Așa suferă românii?
N-ați văzut că se pregătește cimitirul?…acum vă i-a lumina …maine aerul…si poimâine urSula…
Lasă că aveți luminițe în centru…să vă duceți cu găleata să luați de acolo lumină…🤣🤣🤣…e unul acolo bolovan care va…
Fără mină la Rășinari!













Lasă un răspuns