Miercuri,
17.08.2022
Cer Senin
Acum
16°C

Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu: Ne apropiem de 700 de kilometri de trasee de drumeție

Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu: Ne apropiem de 700 de kilometri de trasee de drumeție

La început de vară, când toată lumea caută poteci de munte, evadare în aer curat și mâncare sănătoasă, am stat de vorbă cu președinta Consiliului Județean despre „Anii Drumeției” și ecoturism în județul Sibiu.

 

Încep cu poate cea mai des întâlnită problemă semnalată de sibieni atunci când pleacă în drumeție, fie pe munte, fie prin satele din jurul Sibiului: Câinii de la stână sau cei fără stăpân care atacă turiști. Ce faceți pentru a-i proteja pe oamenii pe care îi invitați în drumeție?

În momentul în care am demarat programul „Anii Drumeției” bineînțeles că am avut în vedere toate oportunitățile pe care le oferă, precum și toate provocările pe care cei care merg în drumeție le pot avea. Una dintre ele este gestionarea acestor câini de la stânele care se găsesc pe trasee, județul Sibiu știut fiind că abundă în crescători de oi.

 

E mai mare tradiția creșterii oilor decât a mersului pe munte.

Da, Sibiul este un județ cu o tradiție în creșterea oilor, ceea ce este foarte bine, vine cu toate beneficiile aferente. Dar, pentru că știam că există această provocare am încheiat un parteneriat cu Asociația Județeană de Turism, Flora & Fauna International și Humane Society International pentru că CJ Sibiu nu are atribuții în gestionarea câinilor de la stâne și nu poate să intervină. Atunci, am apelat la cunoștințele de specialitate ale unor oameni care cunosc foarte bine comportamentul câinilor, care au avut legături cu primăriile și proprietarii de câini. Ni s-au formulat anumite recomandări pe care le-am transmis mai departe primarilor, celor care dețin stâne aflate pe traseele de drumeție. Încercăm să-i cooptăm și pe ei în proiect, explicându-le că poate fi avantajos și pentru ei ca turiștii să vină pe lângă stâna lor, să mănânce un bulz, o telemea... până la urmă asta înseamnă autentic. Printre recomandările primite se numără cartarea stânelor din proximitatea traseelor turistice, ceea ce se întâmplă, colaborarea cu crescătorii de animale și atragerea lor în dezvoltarea turismului local, legarea câinilor rămași la stână – asta depinde de fiecare caz în parte și amplasarea stânelor la cel puțin o sută, chiar două sute de metri de traseul turistic. Toate acestea sunt lucruri care necesită timp, nu poți schimba atitudini și comportamente rapid. Încet, încet, lucrurile se îmbunătățesc. Și chiar sunt ciobani care s-au învățat foarte bine cu turiștii, pe care drumeții îi caută.

 

Foarte bine. Dar știți cu cine nu putem fi prieteni? Cu urșii, pe care uneori îi întâlnim pe traseele turistice, cel mai bun exemplu fiind Transfăgărășanul. Panouri care ne atrag atenția avem încă de la ieșire din Sibiu spre Pădurea Dumbrava.

Și pentru această situație am apelat la specialiști. Există o Autoritate Teritorială pentru Ordinea Publică, unde se întâlnesc pe lângă ONG-uri, instituții publice cu atribuții și specialiști. În mai mult rânduri în cadrul ATOP s-a ridicat această chestiune în discuție. Chiar eu, la constituirea noii structuri ATOP, am fost prezentă și le-a adus la cunoștință că derulăm acest proiect în Sibiu și este absolut necesar a se găsi soluții pentru rezolvarea, ameliorarea problemelor cauzate de urși. Pe lângă asta am avut numeroase intervenții la minister și am discutat de mai multe ori cu domnul ministru al mediului, iar legislația în domeniu a fost îmbunătățită în ultima perioadă. Ea permite acum primăriilor să ia măsuri mai active. Pe de altă parte, am avut discuții cu agenți economici, generate de Flora & Fauna, legate de deșeurile lăsate în jurul pensiunilor, care atrag urșii. Vin, se hrănesc și își formează un obicei în a se apropia de zonele turistice. Am alocat o foarte mare atenție zonei Bâlea Lac unde ne-am dus să facem acțiuni de ecologizare cu CJ Sibiu și să conștientizăm pe operatorii economici din zonă că trebuie să ia măsuri pentru a gestiona mai bine deșeurile, altfel tot timpul vor avea urși. Degeaba ne arată poze cu urșii pe lângă pensiuni, dacă ei lasă deșeurile descoperite. Am avut discuții cu primăria Cârțișoara pentru că un factor îl reprezintă chioșcurile de pe Transfăgărășan. Pe lângă faptul că în unele cazuri deranjează vizual și estetic, sunt și producători de deșeuri, devenind atracții pentru urșii din zonă. Mai mult decât atât nu putem să facem pentru că nu avem atribuții directe. Și, din fericire, nu am avut incidente în județul Sibiu în ultima perioadă. Pentru a le evita, tot de la specialiști am primit sfatul ca atunci când mergem prin pădure să facem puțină gălăgie pentru că ursul nu vrea să se întâlnească cu noi și ne va evita.

 

Ați făcut referire la comercianții de la Bâlea Lac. Cum vedeți ceea ce vând ei și aspectul general al zonei? Se vând acolo de la brânzeturi și mezeluri până la plușuri și kitschuri pe care le găsești în piețele chinezești din București. Cum vedeți această latură a turismului montan sibian?

Tocmai din acest motiv am cerut domnului primar din Cârțișoara să fie mai atent ce autorizează acolo. Acel teritoriu administrativ aparține comunei Cârțișoara. Zona Bâlea Lac este o zonă care ar putea oferi experiențe fără cusur în județul Sibiu. Natura a fost extrem de generoasă cu noi, oferă niște priveliști și trăiri senzaționale. Însă, prezența acelor chioșculețe și faptul că unele comercializează cu totul altceva decât ar trebui, felul în care sunt amplasate și mizeria care se adună în jurul lor, toate fac în așa fel încât turistul să nu mai plece cu acea senzație completă. Îți strică experiența autentică pe care ai putea să o ai. Combinația de priveliște, natură și aer curat ar putea să fie completată de produse locale autentice, să pleci de acolo cu gustul real al Sibiului, nu cu plușuri și chinezării.

 

Ele se vând acolo pentru turismul înseamnă și un lanț economic, iar Anii Drumeției face exact asta, duce turiștii pe noi poteci, pe noi trasee, unde intră în contact cu localnicii, se cazează, mănâncă, adică cheltuie bani. Ați făcut un calcul economic, ce impact economic au Anii Drumeției asupra comunităților locale?

Nu avem cum să facem un calcul clar al banilor care intră în pensiunile din județul Sibiu. Consiliul Județean Sibiu nu are o astfel de evidență pentru că nu are atribuții directe în activitatea de gestionare a turismului. Însă, pot să vă spun că am traversat o perioadă grea, de pandemie, când nu s-a practicat foarte mult turism. Cele mai reziliente au fost chiar aceste pensiuni din satele și comunele județului, care mult mai repede au reintrat în circuitul turistic. Spre deosebire de turismul care se practică la nivelul Sibiului, cu turiști care vin să vadă orașul câteva ore, ajung cu autocarul și pleacă mai departe. Sau cel mult stau o zi, în pensiunile din județ turiștii au venit și au stat mai multe nopți. Este o altă experiență, bazată pe ieșirile în natură și gastronomia locală. Avem noroc de faptul că în satele sibiene încă se mai cultivă produse proaspete. Personal particip adesea la drumeții în natură și sunt foarte bucuroasă să constat că vin turiști pe aceste trasee din toată țara. Am întâlnit vizitatori din Timișoara, Constanța, Cluj, care vin pe acest program al Anilor drumeției și apreciază faptul că au parte de un tur ghidat, experiențe autentice și contacte directe cu localnicii. Ca să vă dau un exemplu, cine merge pe un traseu în zona Mediașului poate vizita pe urmă Teracota, poate ajunge la Biertan, la cetatea fortificată. În timp, sunt convinsă că prin acest program turismul în natură, turismul ecologic, va aduce plus valoare atât agenților economici care dețin pensiuni și locuri de cazare, cât și primăriilor unde acestea își desfășoară activitatea. Un impact există și asupra producătorilor locali, care sunt încurajați astfel să cultive în continuare în grădină roșii, ceapă, castraveți, dar și să crească animale. Primesc oportunitatea de a comercializa acele produse prin faptul că noi orientăm turiștii spre ei și îi încurajăm să cumpere produsele lor. Construim un lanț economic. Prin Serviciul de dezvoltare durabilă pe care l-am creat special în CJ tocmai pentru a-i ajuta pe acești producători să găsească soluții pentru a rămâne pe piață și a crește, îi identificăm pe toți cei care sunt dispuși că deschidă puncte gastronomice locale. Încercăm să le plasăm adiacent traseelor de drumeție, astfel încât cine vine în județul Sibiu să se bucure de mișcare în aer liber, aer curat, natură și, pe urmă, să poată avea parte de o experiență autentică în ceea ce privește gustul local al județului Sibiu. Prin serviciul amintit, colegele noastre îi ajută pe producători cu documentele necesare și avem încheiat inclusiv un parteneriat Direcția Sanitar-Veterinară pentru a ușura cât mai mult birocrația. Toată această rețea urmează să o regăsim într-o aplicație pe care o vom lansa în curând.

anii drumetiei sibiu

Dați-ne câteva detalii, cum se va numi, când o găsim?

Chiar „Anii Drumeției” se va numi și aici turiștii vor găsi toate informațiile necesare într-un singur loc. Ea se adresează în egală măsură turiștilor din afara județului, cât și sibienilor. Acest program a prins, sunt foarte mulți oameni care vin și participă la aceste drumeții. Adesea vin însoțiți de copii, care sunt deschiși la aceste activități. Avem un parteneriat inclusiv cu Inspectoratul Școlar și școli din Sibiu și afara Sibiului participă în număr mare la aceste drumeții. Avem un parteneriat foarte eficient și cu Academia Forțelor Terestre, studenții implicându-se în amenajarea traseelor. Sunt foarte încântați să colaboreze cu echipa noastră, a Anilor Drumeției. Practic, s-a creat în jurul acestui program o comunitate și este exact ceea ce ne doream să facem. Revenind la întrebare, ca să-l facem cât mai vizibil și accesibil turiștilor care vin din afara județului, creăm acum o aplicație prin care cei care merg pe traseele de drumeție au posibilitatea inclusiv să acceseze un modul de navigare. Tot aici găsi informații despre traseele de drumeție, punctele gastronomice locale, producătorii locali, descrierea zonelor, gradele de dificultate, echipamentele necesare pentru fiecare traseu... Lansarea va avea loc în perioada imediat următoare și atunci o să vă oferim toate informațiile necesare.

 

Ce alte investiții aveți în plan în perioada următoare?

Consiliul Județean Sibiu poate avea atribuții directe doar pe amenajarea acestor trasee de drumeție. Anul trecut s-au amenajat aproximativ 150 de kilometri, iar anul acesta ne propunem 409 kilometri. Deci ne apropiem de 700 de kilometri de trasee de drumeție. Până la sfârșitul lunii iunie se vor finaliza traseele pe care ni le-am asumat în zona munților Cindrel și urmează masivul Făgăraș pentru început de iulie. Pe lângă acestea vrem să acordăm o atenție sporită și refugiilor. Uneori te prinde vremea rea în zone mai puțin accesibile. Și atunci, acolo unde nu există refugii montante intervenim și vrem să construim unele noi. Lacul Avrig este un exemplu și-l avem în prim plan. După care intenționăm să ne concentrăm atenția pe Munții Lotrului, unde există o zonă deficitară din acest punct de vedere. Acestea sunt prioritățile în perioada următoare.

 

În încheiere dați-ne și un exemplu personal, unde mergeți dvs. în drumeție și ne recomandați să mergem în perioada aceasta?

Am mai multe trasee pe care merg cu plăcere. Zona Iezerelor Cindrel este extraordinară de obicei, însă în perioada aceasta mai mult ca oricând. Acum, chiar zilele acestea, înflorește bujorul de munte. Acea combinație de verde smarald de la Iezer, cu malurile rozalii date de culorile bujorului de munte, este ceva de vis. Așa ceva nu ai cum să vezi în altă parte sau în alt moment al anului. În această perioadă este cel mai frumos loc din țară, nu din Sibiu. Recomand traseul prin Păltiniș, Poiana Găujoara, Șaua Bătrâna, care durează aproximativ două ore, apoi Șaua Bătrâna - Iezerul Mare, încă vreo trei ore.

Citește și:

Pont de evadare: ”În această perioadă este cel mai frumos loc din țară, nu doar din Sibiu”

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

10 comentarii

Sdfgsdgf

Acum 1 lună

degeaba avem carari de munte daca sunt pline de motoare, ATV-uri, daca stanile din zonele cararilor de munte pline de caini sunt un real pericol ca sa nu mai vorbim de ursi ai alte lighioane infometate in urma defrisarilor masive realizate...
Raspunde

Haha

Acum 1 lună

Se plang de caini dar ei umbla cu cainele fara lesa. Chiar daca este labrador, mai mare nebunia sa se intalneasca cu alt caine pe traseu. Poate cu ocazia asta repara si drumul de la calugarul, furat deja de 2-3 ori, care este rupt si sta sa pice. Multu Campi :*
Raspunde

Ina

Acum 1 lună

Exact pe traseul recomandat nu am putut ajunge până la Vf. Bătrâna din cauza oilor și a câinilor care le păzeau și care au ocupat toată baza vârfului.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Ina Balerina

Acum 1 lună

Si? Vrei sa duca oile la mall sau in mega parcul subarini? Este normal sa existe oi pe munte!!! Ce nu-i normal, sunt cainii “drumteilor” lasati liberi. Vezi poza de mai sus, cu Campi. Daca nu te comporti ca un descreierat cainii de stana nu te ataca.
Raspunde

Ina

Acum 1 lună

@Tiza Balerina N-ai înțeles nimic!!! N-am nici o problemă cu oile pe munte și chiar sper să continue mult și bine această tradiție. Problema e că poteca marcată trece exact prin mijlocul stânii iar câinii te atacă dacă vrei să treci printre oi. Nu aveam alți câini cu noi și nici cum să ocolim turma...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Bambolero

Acum 1 lună

cum n-aveai pe unde ocoli turma? nu era destul loc?
Raspunde

CIOBANUL

Acum 1 lună

Tare interesant. La modul cum recent cenzurati comentariile se pare ca aveti ordin proaspat de la partidul galben sa nu deranjati, sa nu criticati PNL-ul. A fost odata TS, o publicatie ce se dorea independenta ... RIP TS.
Raspunde

Emil

Acum 1 lună

Nesimtirea acestor oameni nu are limite...
Raspunde

Emil

Acum 1 lună

Propaganda mincinoasa...Toata lumea stie ca dupa PSD, PNL are cei mai multi infractori din istoria Romania.
Raspunde

Yak

Acum 1 lună

Nu mai exista PNL, ci un fel de PDL din scursuri. Vezi exemplul Sibiului: ei sunt mai buni decât pesedistii. Să mori de râs!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus