7.500 de femei din România sunt diagnosticate anual cu cancer mamar, iar din totalul femeilor avute în evidență cu acest diagnostic, 3.500 mor în decursul unui an. În evidența Direcției de Sănătate Publică Sibiu sunt 1.943 de cazuri dintre care 110 sunt femei diagnosticate cu cancer mamar în anul 2022. 53 de femei din Sibiu au murit în primele nouă luni ale acestui an având acest diagnostic. Potrivit medicilor, în România, peste 80% din cancerele de sân sunt descoperite tardiv, în stadiile 2, 3 și 4, din cauza lipsei de informație și a neprezentării la medic. Este o realitate neagră care se află sub ochii noștri.
Săptămâna trecută, medicul Bogdan Cociaș a atras atenția printr-o postare pe pagina sa de socializare asupra unor aspecte care nu ar trebui ignorate. Acesta a atașat două imagini obținute în urma unor mamografii. În dreptul uneia a scris: „Pacientă de 71 ani, cu nodul palpabil de 8 luni. Ce să mai întrebi? De ce a așteptat 8 luni?”, iar la cealaltă a scris: „Cazul tipic de pacientă în România, care nu merge la controale deoarece nu mă doare, nu mă duc să mă caut la doctor. 56 de ani, asimptomatică, trimisă de medicul de familie la prima mamografie de rutină din viața ei.”
Dr. Bogdan Cociaș este medic primar radiologie-imagistică medicală cu o experiență de 10 ani, având competențe în CT, RMN și imagistica sânului. Din noiembrie 2017 și până în prezent practică exclusiv imagistica sânului și în acest interval de timp a lucrat doi ani și 8 luni într-un spital din Suedia. Astăzi, consultă la clinica Polisano Medlife, în sediul de pe strada Mihai Viteazu. A fost de acord să vorbească într-un interviu pentru ziarul Turnul Sfatului despre cât de periculos este acest tip ce cancer, despre cât de zădărnicită este România de un program de screening pentru depistarea lui și despre cât de importante sunt controalele periodice.
D-le doctor, ce ne puteți spune despre cancerul mamar?
În primul rând este cel mai întâlnit tip de cancer la femei. Aproximativ 1 din 8 femei dezvoltă leziuni pe parcursul vieții și trei din patru femei cu cancer de sân nu au istoric familial. Această patologie are implicații atât fizice cât și emoționale, pacientele necesitând ajutor de specialitate multidisciplinar.
Câte femei omoară cancerul de sân, anual, în România?
Statistica națională menționează aproximativ 7.500 de cazuri noi de cancer diagnosticate anual în România. Rata mortalității calculată din totalul de cazuri avut în evidență este de 3.500 pe an. Vorbesc aici și despre femeile diagnosticate în anii anteriori.
Sunt îngrijorătoare aceste cifre?
Ce vă pot spune este că rata deceselor ar putea fi mult mai mică dacă am avea un program de screening național fortuit. Practic, avem multe decese din cauza neprezentării sau prezentării tardive a pacientelor la medicii specialiști în diagnosticarea și tratarea acestei patologii. Odată diagnosticată această leziune, pacientele întâmpină unele deficiențe ale sistemului medical. În alte state din UE, există o legislație clară și protocoale care impun ca de la momentul prezentării pacientei la primul cabinet medical și până la începerea tratamentului, să nu treacă mai mult de 4 săptămâni.
La ce vârstă ar trebui să-și facă o femeie prima investigație la sân și cât de des trebuie să o repete?
Recomandările Societății Române de Imagistică a sânului sunt ecografie anual începând cu vârsta de 30 de ani, apoi după implinirea vârstei de 40 de ani, mamografie de screening la fiecare doi ani și ecografie mamară anual. Evident că toate metodele imagistice trebuie folosite indiferent de vârsta pacientelor, dacă acestea se prezintă cu simptomatologie.
Pacientă de 56 de ani, fără simptome, care a ajuns pentru prima dată la mamografie
Din punct de vedere imagistic care este diferența dintre ecografie și mamografie?
Diferentele sunt mari, începând de la principiul de funcționare, ecografia funcționând pe principiul ultrasunetelor iar mamografia pe baza radiațiilor X. Mamografia este „gold standard” pentru screening, dar și pentru pacientele simptomatice și are rezoluția spațială cea mai mare dintre toate investigațiile imagistice, incluzând CT și RMN. Ecografia este utilă în studiul pacientelor < 40 de ani, în investigarea axilei, în ghidajul biopsiilor lezionale, intraducerea de markere sau fire metalice de reperaj sau în reperarea unor leziuni pe examinarea RMN mamar și care necesită reevaluare și puncții biopsie.
Care este vârsta la care o femeie trebuie să-și facă prima mamografie?
Consider că prima mamografie ar trebui efectuată la împlinirea vârstei de 40 de ani.
Ce trebuie să știm despre această investigație? Este dureroasă? Necesită o pregătire preliminară?
Doar un procent foarte mic de paciente menționează discomfort sau dureri în urma mamografiei. Chiar și așa, beneficiile mamografiei sunt mult mai mari comparativ cu disconfortul pasager menționat de unele paciente. Mamografia nu necesită pregătire specială ci doar rugăm pacientele să nu folosească deodorant antiperspirant în ziua investigației, deoarece acesta contine particule minuscule de Aluminiu, iar acesta poate fi confundat cu microcalcificări pe imaginea mamografică, astfel punându-ne în dificultate când elaborăm rezultatul.
Când această investigație este urmată și de biopsie?
Biopsia ghidată ecografic sau mamografic se face în momentul în care descoperim o leziune cu caractere suspecte, sau pentru a exclude o suspiciune de cancer mamar. Personal prefer biopsia leziunilor neclare în locul controalelor la 6 luni sau mai repede, deoarece este în avantajul pacientei să știm diagnosticul. Spun asta pentru că există mai multe tipuri histologice de carcinom mamar, efectuăm biopsia leziunii și atunci când suntem 100% siguri că este malignă, pentru că trebuie să aflăm ce tip de leziune este, cât de rapid crește și la ce tip de tratament va răspunde.
Cât de importantă este prevenția în cazul cancerului mamar? Care este rata de supraviețuire în cazul unui diagnostic precoce?
În cancer nu putem discuta despre prevenție, deoarece aceasta este imposibilă. În schimb, putem înlătura factori de risc cum ar fi fumatul, obezitatea, cosumul de alcool și zahăr în exces și putem efectua examinări periodice și surprinde o leziune la debut și astfel să o tratăm înainte de a se extinde. Speranța de viață la 5 ani este de peste 90% la pacientele la care se descoperă precoce cancerul mamar. Din păcate, în România, peste 80% din cancerele de sân sunt descoperite tardiv, în stadiile 2, 3 și 4, din cauza lipsei de informație și a neprezentării la medic.
Care este tipologia pacientei întâlnite pană acum în Sibiu?
Nu este foarte diferită de tipologia pacientei din România și este una extrem de conservatoare, care se prezintă greu la medic, de obicei când are simptome sau este speriată de anumite cazuri din familie sau din cunoștințele apropiate. Consider că doar presiunea populației și a asociațiilor de pacienți ar putea schimba viitorul screening-ului mamar național care, momentan, este impotmolit în birocrație și subfinanțat.
Pacientă de 71 de ani cre a venit la control abia după 8 luni de la primele semne
De ce credeți că investigațiile regulate care duc la descoperirea din timp a nodulilor nu sunt la nivelul așteptat la noi?
În prezent se fac eforturi pentru promovarea controalelor mamare. În primul rând a existat o întârziere a inițiativei grupului medical, supraspecialitatea senologie (n.r. specialitate medicală care studiază afecțiunile sânului) apărând mai târziu comparativ cu alte ramuri ale radiologiei, într-un context politic dificil și un sistem medical subfinanțat. Încă sunt puțini medici specializați în senologie și chiar dacă rata de detecție ar fi una foarte mare, sistemul nu este complet și încă are carențe în tratamentul ulterior detecției și urmărirea pacientei în anii ulteriori operației.
Aveți un caz pe care să-l fi întâlnit și care să vă fi impresionat în mod deosebit?
Avem multe cazuri și majoritatea ne impresionează, fiecare pacientă având povestea ei, o familie și planuri de viitor. Cel mai grav caz întâlnit de mine în Sibiu a fost cazul unei fetițe în vârstă de 12 ani care a simțit un nodul în sânul drept și s-a prezentat la ecografie. Ulterior ea a ajuns în Germania unde estre tratată în prezent, cazul fiind foarte rar și fiind prezentat ca exemplu în diverse clinici. Îmi doresc să îl prezint și eu colegilor la următoarea întâlnire de specialitate.
Care este mesajul dumneavoastră pentru femeile din Sibiu?
Urmați sfaturile medicilor de specialitate și nu întârziați la controalele de rutină. Odată descoperit un nodul la palpare, nu întârziați să veniti la mamografie, nu vă căutați scuze de tipul „știu eu ca m-am lovit” sau „mai stau puțin poate dispare” și nu urmați sfaturi neavizate din mediul online sau din alte surse neoficiale.
Potrivit reprezentanților DSP Sibiu în evidențe este înregistrat un număr de 1.943 de cazuri de cancer mamar la nivelul județului. Dintre acestea, 110 sunt cazuri noi, descoperite anul acesta. Tot în 2022 au fost înregistrate 53 de decese în urma acestui diagnostic. Din păcate, la nivelul județului, există doar un singur mamograf la care pot fi făcute investigații decontate de Casa de Asigurări de Sănătate și acesta se află la Spitalul Clinic Județean Sibiu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: despre cancerul mamar , interviu cancer mamar , mamografie sibiu , cancer mamar sibiu , Dr. Bogdan Cociaș sibiu ,
Vizualizari: 4945
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Alex
Acum 1 oră
Florin
Acum 1 oră
Sandrino Arhitecti
Acum 1 oră
Till Eulenspiegel
Acum 1 oră
Ionutz Vl