O fetiță de 10 ani, mușcată de un câine vagabond, în Mediaș. După 4 ani, cazul a ajuns la Înalta Curte, iar daunele morale au scăzut de la o instanță la alta

În 2019, o fetiță de 10 ani din Mediaș era mușcată de față, mână și picior de un câine fără stăpân pe care încerca să-l hrănească în fața locuinței.

La scurt timp după incident, părinții ei au dat în judecată Primăria Mediaș și pe primarul Gheorghe Roman pentru că nu a gestionat problema câinilor vagabonzi, cerând daune morale de 100 de mii de euro.

De la 100.000 de euro, la 17.000, iar apoi la 10.000 de euro

Dosarul a fost înregistrat în 2019, la Tribunalul Sibiu, iar după doi ani a venit sentința: primăria era obligată la plata sumei de 12.000 de euro cu titlul de daune morale pentru prejudiciul minorei, precum și 5.000 de euro pentru daune morale aduse părinților.

Primăria Mediaș contestă decizia Tribunalului Sibiu, iar după alți 3 ani mai vine o sentință. Banii sunt mai puțini.

”Schimbă în parte sentința atacată, numai sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate reclamanților, pe care le stabilește la suma de 7.000 euro (echivalentul în lei la cursul BNR din data plăţii) pentru prejudiciul produs minorei L.E., şi la suma de 3.000 euro ( echivalentul în lei la cursul BNR din data plății) pentru prejudiciul produs reclamanților L.C. şi L.P.I.”, se precizează în sentință. De asemenea, părinții sunt obligați la plata sumei de 3.000 de lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Acum, cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă până în prezent nu s-a stabilit o dată pentru proces.

Ce scrie în dosar. Cum s-a întâmplat

Fetița se întorcea de la școală și în apropierea casei a întâlnit un câine fără stăpân pe care a încercat să-l hrănească. Avea la ea sanvișul cu care plecase de acasă, însă a fost atacată și mușcată în mai multe locuri.

”Copilul a ţipat, a încercat să se apere şi a urinat, iar mama acesteia, auzind strigătele, a coborât în fugă din locuinţa părţilor, aflată la etajul 4 al blocului, însoţită de fratele minorei. A intervenit şi un, aflat în bucătăria locuinţei sale, alarmat de strigătele fetiţei, pentru a speria şi îndepărta câinele. Minora a fost găsită în faţa blocului, udă şi speriată, prezentând leziuni sângerânde la nas, mână şi piciorul drept”, scrie în motivarea deciziei Tribunalului Sibiu.

Mama fetei a sunat la 112, echipajul acordându-i primul ajutor. Conform certificatului medico-legal eliberat imediat după incident, leziunile produse minorei, ca urmare a mușcăturilor patrupedului în discuție, au necesitat pentru vindecare un număr de aproximativ 20-25 de zile.

În plus, mama fetei era însărcinată în luna a cincea, sarcină pe care a pierdut-o câteva zile mai târziu.

”În urma sesizării reclamantului, un echipaj de hingheri a ridicat câinele, reclamanții arătând că acest lucru s-a petrecut la aproximativ 2 săptămâni de la incident”, susțin judecătorii.

Judecător: Nu primarul e vinovat pentru faptele câinilor vagabonzi

Tribunalul Sibiu a stabilit că atât fetița, cât și părinții ei merită despăgubiți pentru atacul câinelui comunitar.

Astfel, s-a explicat în hotărârea dată că, fiind vorba de atacul unui câine fără stăpân, se aplică dispoziţiile art. 1, 2 şi 4 din OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

”(1) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

(2) Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân înfiinţate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale vor gestiona baza de date organizată la nivelul acestora”.

Potrivit articolului 1 indice 1, expresia „câine fără stăpân” are următoarea semnificaţie: orice câine crescut, adăpostit, ţinut pe domeniul public, în locuri publice sau în spaţiile adiacente acestora, în afara proprietăţii stăpânului sau deţinătorului acestuia, necontrolat, nesupravegheat, liber, abandonat, inclusiv cei identificaţi prin microcipare sau alt mijloc alternativ de identificare, stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Articolul 2 din OUG 155 prevede:

„(1) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a amenaja şi de a suplimenta din fonduri proprii în funcţie de necesităţi, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1, adăposturile publice pentru câinii fără stăpân.

(2) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a încadra în serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân cel puţin un tehnician veterinar pentru evidenţă şi supraveghere.

(3) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a asigura prin servicii specializate asistenţa medicală veterinară, efectuarea unor acţiuni sanitar-veterinare prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară, precum şi identificarea şi înregistrarea câinilor fără stăpân exclusiv cu medicii veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii”.

De asemenea, potrivit articolului 7 alin. (1) din OUG 55/2002, consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai câinilor fără stăpân şi ai câinilor care circulă liberi, fără însoţitor, în locuri publice, care nu au fost revendicaţi ori adoptaţi în condiţiile prevederilor legale şi au obligaţia de a captura şi escorta aceşti câini, prin intermediul personalului calificat.

Alineatul (2) al articolului 7 prevede că ”dispoziţiile din Codul civil privind răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplică în mod corespunzător”.

Tribunalul a constatat că, prin toate aceste acte normative, nu se instituie obligaţii în sarcina Primarului unei unităţi administrativ teritoriale, ci Consiliul Local, ca organ deliberativ al unităţii administrativ teritoriale, este considerat de lege proprietar al tuturor câinilor fără stăpân aflaţi pe raza unităţii administrativ-teritoriale”, se arată în motivarea instanței.

Tribunalul Sibiu a obligat astfel, în 2021, Unitatea Administrativ Teritorială Mediaș la plata către reclamanți a echivalentului în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 12.000 euro, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul produs fetiței, precum şi a echivalentului în lei la cursul BNR din data plății a sumei de 5.000 euro, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul produs părinților fetei, sume ce urmau a fi actualizate cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plății efective.

Totodată, Unitatea Administrativ Teritorială a fost obligată să le plătească părinților fetiței și 2.000 de lei, cheltuieli parțiale de judecată.

În plus, Unitatea Administrativ Teritorială a fost obligată la plata către stat a sumei de 1.783,45 lei, reprezentând contravaloarea ajutorului public judiciar acordat reclamanților în noiembrie 2019, în limita pretențiilor admise, diferența până la suma de 11.009 lei rămânând în sarcina statului, conform documentelor.

Curtea de Apel Alba Iulia: ”Să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să pretindă şi să primească daune morale”

Curtea de Apel Alba Iulia a diminuat cuantumul despăgubirilor, precizând că acestea ”trebuie să fie rezonabile”, iar ”aprecierea şi cuantificarea acestora să fie justă şi echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real şi efectiv produs victimei şi suferit de aceasta, în aşa fel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să pretindă şi să primească daune morale, dar nici să fie derizorii”, după cum se arată în sentință.

Conform documentului, ”raportând toate aceste considerente teoretice la situaţia dedusă judecăţii, Curtea constată că suma de 12.000 euro acordată cu acest titlu de judecătorul fondului pentru prejudiciul produs minorei (…) este exagerată şi în cuantum ridicat față de practica instanțelor de judecată în materie. Astfel, din actele medicale depuse la dosar, respectiv certificatul medico-legal nr. (…)  fişa UPU, fişa tratament antirabic cu vaccin verorab, scrisoare medicală, fişă de evaluare psihologică, rezultă că leziunile din data de 6 iunie 2019 au necesitat 20-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicații.

Contrar susținerilor reclamanților apelanți, din actele de la dosar nu rezultă că minora are nevoie de o nouă intervenție chirurgicală recomandată de medici sau examen psihologic de durată, fiind simple susțineri nesusținute probator, or, una din condițiile cerute pentru a se obține repararea prejudiciului este ca acesta să fie cert. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât şi în privința posibilității de evaluare, ceea ce nu este cazul în speță, necesitatea unui noi intervenții chirurgicale nefiind dovedită în speță. Agresiunea câinelui nu s-a soldat cu pierderea vreunui simţ sau organ, nu a pus în pericol viața minorei şi nu există nicio probă că minora este lipsită în prezent de posibilitatea de a duce o viață normală, de a se bucura de copilărie şi de activitățile firești, astfel cum sugerează reclamanții. Dimpotrivă, din fișa de evaluare psihologică depusă la filele 23-24 dosar fond rezultă că minora, la o săptămână după incidentul din data de 06.06.2019, era liniștită, cooperantă, implicată în sarcinile cerute, fără agitație psihomotorie, stabilă emoțional, raţionament social prezent, conform vârstei, manifesta curiozitate şi bună dispoziție”, se arată în motivare.

Cazul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă până acum nu s-a stabilit o dată pentru proces.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).