Duminică,
21.04.2024
Cer Senin
Acum
11°C

Grindeanu: Trei nave aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe

Grindeanu: Trei nave aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe

Trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe, a anunţat, joi, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

"Noi suntem pregătiţi! Trei nave ale AFDJ Galaţi- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Săptămâna trecută, Grindeanu anunţase că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, scrie Agerpres.

Ulterior, premierul Nicolae Ciucă a declarat că "orice excedere" de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România şi Ucraina şi că în acest caz va fi sesizată Comisia Europeană.

Premierul a amintit că România a solicitat, prin Ambasada Ucrainei, ca autorităţile ucrainene să îşi dea acordul pentru ca navele româneşti dotate cu echipamente tehnice, care pot să verifice adâncimea canalului, să poată să meargă inclusiv în partea ucraineană şi să execute aceste verificări.

Ambasada Ucrainei la Bucureşti a transmis că "toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfăşurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operaţională curentă şi vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală".

Astfel, arată misiunea diplomatică, "lucrările operaţionale de dragare pe şenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulţi ani în zonele specificate şi convenite, în conformitate cu normele legislaţiei ucrainene, acordurile şi convenţiile internaţionale". Reprezentanţii ambasadei au precizat că, în august 2022, partea ucraineană a informat Administraţia Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate.

Ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a declarat pentru Reuters că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată.

"Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters.

La mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni.

"Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

1 comentarii

Ger

Acum 1 an

Cu toate că au supraviețuit chiar și dinozaurilor, sturionii sunt în prezent unele dintre cele mai amenințate animale de pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție a IUCN. Până în secolul al XIX-lea, sturioni giganți migrau pe Dunăre până în Germania și erau o importantă sursă de trai pentru numeroase comunități de pescari. Astăzi, cinci din cele șase specii native Dunării se află pe lista animalelor grav amenințate. Pescuitul ilegal – în principal pentru caviar – este cea mai mare amenințare directă împotriva sturionulor de Dunăre. Acesteia i se adaugă pierderea habitatelor și întreruperea migrării către zonele de reproducere, care sunt amenințări în plus la adresa supraviețuirii sturionulor. Sturionii din Dunăre sunt un indicator important al sănătății ecosistemelor. Aceștia trăiesc în principal în Marea Neagră și migrează în amonte pe Dunăre și alte fluvii mari pentru a se reproduce. Cresc până la o lungime de 4.5 metri și pot trăi până la 100 de ani. Datorită ciclului lung de viață și maturizării întârziate, sturionii sunt deosebit de vulnerabili la exploatare și alte amenințări, inclusiv poluare și fragmentarea habitatului, iar stocurile au nevoie de mai mulți ani pentru a se reface.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus