O casă veche la maxim 35 de kilometri de Sibiu o poți găsi de cumpărat pe piața actuală la aproximativ 60-70 de mii de euro. Viață la țară, liniște, o grădină cu zarzavat, găini, poate o vacă și o navetă spre oraș, ce-ți poate lua zilnic o oră, două din viață.
Dincolo de acest vis, însă, de fapt foarte puțini oameni știu ce cumpără. O casă ce pare bine întreținută poate ascunde sub tencuiala proaspătă infiltrații ce pot măcina fundația. Ori un acoperiș șubred poate ascunde ani în care apa a săpat pe undeva prin pereți. Când merită să cumperi o casă la țară și care e prețul corect am încercat să aflăm de la arhitectul Tudor St. Popa, absolvent al colegiului de arhitectură, specializarea conservare-restaurare din cadrul Univ. de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București și Facultarea de conservare-restaurare din cadrul Facultății de Istorie și Patrimoniu – ULBS.
La ce te uiți prima oară atunci când vrei să știi starea unei clădiri?
Prima oară atunci când sunt chemat să văd o clădire veche mă uit la starea acoperișului și a pereților. De la exterior se poate observa ușor dacă lipsesc țigle și dacă învelitoarea este întreținută. Pentru că, indiferent de cum se prezintă pereții, dacă a plouat timp îndelungat în casă, din cauza acoperișului stricat și a țiglelor lipsă, problemele pot fi mult mai grave decât pare la prima vedere.
Colțurile casei este următorul loc în care trebuie verificată starea unei clădiri vechi. Crăpăturile nu sunt niciodată un semn bun, iar pereții fisurați la colțurile casei arată faptul că fundația o ia la vale. Acest lucru poate fi verificat și în situația în care crăpăturile au fost umplute și acoperite cu tencuială. Mergând prin încăpere, se simte la pas dacă în colțurile camerei podeaua este lăsată. Lucrările de subzidire pentru a corecta aceste probleme sunt destul de scumpe, iar de multe ori nu își au sensul atunci când nu vorbim despre clădiri valoroase arhitectural.
”O clădire veche, restaurată bine, valorează mult mai mult decât o clădire construită de nouă”
Atunci când o casă pare să fie “sănătoasă”, merită să o restaurăm?
Dacă nu observăm niciuna dintre cele două probleme, respectiv acoperișul este în stare bună și pereții nu sunt crăpați, trebuie să ne gândim serios la o restaurare a clădirii. Atenție, noi vorbim acum de clădiri vechi fără valoare arhitecturală și istorică, pentru că dacă avem în fața noastră o casă valoroasă, fie că este vorba de un monument istoric sau o clădire aflată în zonă protejată, ne este interzis prin lege să intervenim în orice fel asupra ei și în nici un caz nu putem vorbi de demolare.
După ce criterii pot decide oamenii dacă restaurează casa sau construiesc alta în loc?
Aici începe de fapt distracția – cum punem în balanță dacă o clădire veche merită păstrată sau nu? Cum putem să ne dăm seama dacă financiar ne permitem restaurarea unei clădiri sau mai degrabă construim una nouă în locul ei? Păi, în primul rând, nu vorbim doar de valoare istorică ci și de valoare sentimentală. Și, mai ales, de așteptările proprietarului. Este evident faptul că noi toți ne dorim să locuim într-o casă confortabilă, călduroasă, care să ne satisfacă pretențiile de funcționalitate. Dar acest lucru nu este valabil doar pentru o clădire nouă, gândită de la zero după chipul și asemănarea noastră.
O casă veche, de asemenea, poate fi adusă în timpurile noastre, cu niște intervenții minime obligatorii: stoparea umidității și reducerea pierderilor de căldură. Intervenții ce nu sunt ieftine, este drept, dar pentru care merită fiecare leu atunci când proprietarii își doresc să simtă istoria prin pori și mai ales atunci când clădirea poate fi valoroasă.
O clădire veche, restaurată bine, valorează mult mai mult decât o clădire construită de nouă.
Injectări în pereți
”Trebuie verificată starea cărămizilor. Dacă acestea sunt sfărâmicioase, devine mai greu de intervenit”
Care sunt costurile restaurării unei clădiri vechi?
Totul pleacă de la starea de fapt a clădirii vechi, iar aceasta poate fi aflată după realizarea unei expertize tehnice. Chiar și în cazul în care un proprietar este îndrăgostit de o casă, expertiza poate să îi schimbe planurile.
Dar să luăm un caz des întâlnit, în care clădirea nu are probleme structurale dar se luptă cu umezeala. Pentru stoparea umidității ascendente, acolo unde avem și subsol, trebuie să intervenim inclusiv la sol și să rupem capilaritatea introducând straturi de pietriș, nisip și izolație, sub pardoseala ce o vom pune în pivniță. Dacă se poate, chiar și drenaj conectat la o pompă care să scoată apa afară.
De asemenea, trebuie verificată starea cărămizilor. Dacă acestea sunt sfărâmicioase, devine mai greu de intervenit dar dacă ele se prezintă bine, soluțiile actuale contra umidității dau de cele mai multe ori rezultate. Cea mai des întâlnită intervenție este cea de re-rostuire și de injectare cu o substanță specială ce rezolvă punctual problema și nu mai lasă umezeala să urce în cărămidă. Dar, chiar și așa, dacă nu se fac intervenții de izolare a clădirii și drenaje, umiditatea va reapărea în câțiva ani. Este o discuție lungă ce o putem întinde până maine dimineață.
Toate aceste intervenții se pot traduce într-o căruță de bani, iar bugetul exact nu ai cum să îl prevezi de la începutul lucrărilor deoarece pot interveni lucrări suplimentare, ascunse la momentul expertizării clădirii.
Deci nu prea are sens...
Ba, din contră! Un om care își cumpără o clădire tradițională cred că știe în ce se bagă și sunt sigur că majoritatea pleacă la drum cu gândul de a o salva. În ultimul timp mai mulți clienți m-au contactat pentru a găsi soluții de restaurare ale clădirilor trandiționale cumpărate în mediul rural. Majoritatea vor interioare moderne, evident, dar păstrând fațadele autentice. Ceea ce este o soluție foarte bună pentru cei veniți din mediul urban spre sate.
”În linii mari, pentru restaurare trebuie să se prevadă un buget minim 1.500-1.800 euo/mp, dar suma asta poate ușor să se și dubleze”
Și, totuși, cum știm dacă suntem pregătiți să cumpărăm o casă tradițională?
Cei ce se gândesc să investească în mediul rural trebuie în primul rând să știe foarte bine ce își doresc. Este clar că demolarea unei clădiri vechi, mai ales dacă are valoare arhitecturală, trebuie să fie ultima soluție.
Știu, de multe ori intervine presiunea economică, deoarece oamenii își doresc șantiere cât mai scurte, iar restaurarea unei clădiri cere timp. Probabil că, pe lângă presiunea financiară, și timpul trebuie să fie realistic pus în balanță atunci când te decizi să cumperi o clădire veche. Pentru că nu mulți pot suporta să ducă un șantier timp de un an, doi sau poate chiar și mai mulți.
Prin urmare, cei care au de gând să cumpere o casă tradițională veche trebuie să fie în primul rând convinși că vor să facă efortul de a reînvia un mort, așa cum spune un prieten.
Drenaj cu motopompa
Cât costă? Se poate aproxima un preț pentru restaurarea unui imobil vechi?
E foarte greu de spus, sunt situații diferite, probleme diferite, e dificil de aproximat. Zilele trecute am fost la o casă unde proprietarul a spus că a investit aproximativ 300.000 euro pentru partea de drenaj, hidroizolatie și injectare pereți la un subsol de puțin peste 200 de metri pătrați. În linii mari, pentru restaurare trebuie să se prevadă un buget minim 1.500-1.800 euro/mp, dar suma asta poate ușor să se și dubleze, în funcție de tipul de degradare și problemele apărute pe șantier.
Sursa foto: Pixabay / Sibiel
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: crapaturi casa , cat costa sa restaurezi o casa , casa de vanzare in sibiu , cat costa o casa in sibiu , casa in sibiu , pret case sibiu , caramida , Sibiu
Vizualizari: 8671
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Sparrow
Acum 2 ore
Adina
Acum 2 ore
HellTown
Acum 2 ore
Ionica vecinu
Acum 2 ore
Casian