Camera de Comerț a României insistă pentru regionalizare și redefinirea localităților. În Sibiu sunt acum 5 orașe și 6 comune care ar respecta criteriile propuse de mediul de afaceri

Mediul de afaceri, prin Camera de Comerț a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membrii cer reorganizarea teritorială a României: comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și orașelor.

Camera de Comerț arată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care ”România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”, informează G4Media.

Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:

– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15

– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori

– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori

– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

”În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, arată Camera de Comerț într-un comunicat de presă.

Instituția arată că reorganizarea teritorială României este cerută și de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Citește și: 

Analiză Se reiau discuțiile despre regionalizare după alegerile de anul viitor. Brașov și Alba au șanse mai mari pentru a deveni capitale decât Sibiul

Din actualul județ ar mai rămâne doar 5 orașe și 6 comune

Dacă s-ar aplica de mâine cerința solicitată de mediul de afaceri, în actuala formă a județului Sibiu nu ar mai fi decât 5 orașe și 6 comune. Doar Sibiu, Mediaș, Șelimbăr, Avrig și Cisnădie întrunesc condiția de a avea peste 10 mii de locuitori pentru a căpăta statutul de oraș, iar șase localități au în acest moment peste 5.000 de locuitori. Este vorba de actualele orașe Agnita, Dumbrăveni, Săliște și Tălmaciu și actualele comune Rășinari și Roșia.

Este de înțeles faptul că anumite localități al polariza în jurul lor altele, astfel încât într-o nouă organizare administrativ-teritorială vom avea și alte localități.

Pe actuala lege, care nu se aplică, de altfel, un oraș ar trebui să aibă minim 5 mii de locuitori, iar în cazul comunelor numărul minim de locuitori este de 1.500.

Sunt acum 13 localități în județ care au mai puțin de 1.500 de locuitori. Altele, însă nu au nici măcar o mie. E vorba de Rîu Sadului (514 locuitori), Ludoș (584 locuitori), Bruiu (671 locuitori), Mihăileni (973 locuitori), Marpod (982), Cârța (1.042), Apoldu de Jos (1.184) și Cârțișoara (1.260). Merghindeal e la 2 locuitori de acest prag. Conform datelor provizorii ale recensământului din 2021, localitatea are 1.502 locuitori.

Pe de altă parte, orașul Cisnădie se apropie de statutul de municipiu, dacă privim exclusiv capitolul populație, pe legea în vigoare. Orașul are după ultimul recensământ 22.277 de locuitori, iar minimul este de 25 de mii. Doar că mai sunt și alte criterii: WC în locuință în procent de minim 75%, 10 paturi de spital la o mie de locuitori, 2,3 medici la același număr de locuitori, cel puțin 100 de locuri în camere de hotel, străzi modernizate în procent de peste 60% și apă și canalizare în procent de 70% din lungimea totală a străzilor din localitate.

”Va ajunge Cisnădia municipiu, chiar fără să vrem. S-a dezvoltat foarte mult orașul nostru în ultimii ani. Numai dacă te gândești că se vor muta 17 mii de persoane în zona Seviș, e clar că vom ajunge în cel mai scurt timp la peste 25 de mii de locuitori. Nu ne gândim acum să facem demersuri pentru a fi catalogați ca municipiu, mai avem puțină răbdare, lucrurile trebuie să se dezvolte treptat”, a declarat primarul Gheorghe Huja pentru Turnul Sfatului, la finalul lunii februarie.

Citește și:

Aici sunt banii dumneavoastră: Topul celor mai sărace și bogate localități din județ și felul în care sunt cheltuiți banii

13 comune din județ au mai puțin de 1500 de locuitori:

Chirpăr – 1489 locuitori

Boița – 1410 locuitori

Brădeni – 1368 locuitori

Tilișca – 1351 locuitori

Ațel – 1263 locuitori

Cârțișoara – 1260 locuitori

Apoldu de Jos – 1184 locuitori

Cârța – 1042 locuitori

Marpod – 982 locuitori

Mihăileni – 973 locuitori

Bruiu – 671 locuitori

Ludoș – 584 locuitori

Râu Sadului – 514 locuitori

Citește și: 

Propunere: Desființarea consiliilor județene, regionalizare, descentralizare, zone metropolitane

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro