Brașovul este mai mare, iar Alba este centrul sistemului judecătoresc din regiune. Cele două municipii dețin principalele argumente puse în discuție până acum pentru stabilirea capitalei regionale, în situația în care se va demara procesul atât de discutat în ultimii 15 ani.
Cseke Attila: Regionalizarea trebuie făcută într-o perioadă de acalmie
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, luni, în emisiunea Proiect de Ţară: România de la Prima News TV, că în privinţa regionalizării, acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie, iar cel mai apropiat este anul 2025.
”Nu numai pentru că anul viitor avem patru alegeri, dar contextul geopolitic, războiul de lângă noi, eu cred că un asemenea subiect trebuie dezbătut. Nu spun că nu avem linişte în ţară, dar acest siubect, sau reorganizarea administrativ- teritorială, că sunt oarecum legate, aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva. Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, aboarbe altă comună. Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a arătat ministrul.
Cseke Attila a precizat că în opinia sa, cel mai apropiat moment ar fi în 2025. Ministrul a mai spus că în privinţa reginalizării, în primul rând trebuie modificată Constituţia.
Citește și:
Propunere: Desființarea consiliilor județene, regionalizare, descentralizare, zone metropolitane
Emil Boc: În lipsa regionalizării, se pot uni două județe
Cu toate acestea, discuțiile din ultima perioadă reîncep. Președintele Asociației Municipiilor, Emil Boc, a relansat la finalul anului trecut și la începutul acestui an dezbaterea despre reforma de regionalizare a României. Acesta a făcut două propuneri legate de reforma administrativă și regionalizarea României.
Astfel, Emil Boc susține comasarea unor județe care să aibă împreună cel puțin 800.000 de locuitori într-unul mai mare și desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
În acest fel, nu am vorbi despre regiuni ci despre județe gigant, însă pentru asta nu va fi nevoie de modificarea constituției, care nu prevede noțiunea de regiune.
Emil Boc spune că reforma administrativă este obligatorie și propune implementarea ei după 2024.
Reforma administrativă s-ar putea realiza, potrivit lui Emil Boc, prin două variante: o lege adoptată de Parlament – pentru care este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor; sau reforma constituțională – pentru care este nevoie de votul a două treimi din Parlament.
Ultima reformă administrativ-teritorială s-a realizat în România în timpul regimului comunist, în 1968.
Primarul municipiului Cluj Napoca, fostul premier Emil Boc, crede că prima variantă, o lege sau asumarea răspunderii Guvernului, este mai ușor de realizat, dar reforma nu poate fi adoptată în Parlament înainte de 2025.
Motivul este cel menționat și de Cseke Attila, faptul că în 2024 urmează un val de patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Județul, ca termen administrativ, poate avea însă altă dimensiune decât este cunoscută în prezent și poate juca rolul regiunilor, în viziunea lui Boc, președintele Asociației Municipiilor din România (AMR).
„Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE. Numai așa se poate da coerență administrativă”, a afirmat Boc, după o reuniune a primarilor de mari municipii.
Harta circumscripțiilor instanțelor civile
Regiune cu Alba Iulia – capitală
Liberalii au întocmit în urmă cu 10 ani un proiect de lege privind reorganizarea administrativă a țării, iar stabilirea capitalelor s-a făcut ținând cont de sediul celui mai înalt for de justiție din fiecare regiune. În cazul Regiunii Centru, din care face parte și Sibiul – Alba Iulia.
Legea urma să fie discutată atunci în cadrul USL şi apoi depusă la Parlament, pentru a fi adoptată, însă evident că nu s-a mai ajuns acolo.
Conform proiectului de lege, România urma să fie împărţită în opt regiuni.
Proiectul prevede că alegerile se vor desfăşura o dată la patru ani, iar şeful regiunii, preşedintele va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal. Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutat de doi vicepreşedinţi. Votul va fi direct pentru şefii de consilii judeţene, iar consilierii regionali vor fi aleşi pe liste.
Regiunea urma să ia din atribuţiile Guvernului, dar şi din cele ale actualelor consilii judeţene, pentru că aici se vor găsi organismele intermediare pentru absorbţia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbţia de fonduri şi, de asemenea, vor putea institui taxe regionale şi multe acte delegate la nivelul regiunilor. Această organizare corespunde cu actualele centre unde se găsesc aceste regiuni de dezvoltare, astfel că printre capitalele acestor regiuni se vor regăsi Piatra Neamţ, Brăila, Alba Iulia sau alte oraşe mai mari ca acestea.
O altă idee era ca noile regiuni să fie în funcție de felul în care sunt împărțite circumscripțiile instanțelor civile. În cazul Sibiului, ar urma să facem parte dintr-o regiune alături de Hunedoara și Alba, iar capitala ar urma să fie tot în Alba Iulia.
Regiune cu Brașov – capitală
În 2019, Brașovul se pregătea să devină capitala Regiunii Centru.
Adrian Veştea, președintele Consiliului Județean Brașov anunța în timpul şedinţei de plen a legislativului judeţean că va începe demersurile pentru achiziţionarea unei clădiri, în care ar putea funcţiona viitoare instituţii regionale.
„Vrem că cumpărăm o clădire. Avem intenţia de a îmbunătăţi patrimoniul. Braşovul îşi propune să devină un centru regional, în momentul în care se va gândi o astfel de variantă. Vedem că de la an la an se gândeşte o descentralizare administrativă. Sunt tot mai multe responsabilităţi care cad în sarcina Judeţului Braşov şi cred că este necesar să avem patrimoniul necesar pentru a putea să asigurăm funcţionarea în bune condiţii a instituţiilor care ne vor fi repartizate”, a declarat în urmă patru ani, Veştea.
El spunea că cel mai probabil municipiul cel mai mare din regiune va prelua rolul de capitală după reorgionalizare.
„Cred că acesta ar trebui să fie obiectivul nostru. Suntem ce mai important judeţ din Regiunea Centru. Avem cea mai puternică universitate, din punct de vedere turistic suntem cea mai importantă atracţie din România, iar acestea sunt câteva dintre motive pentru care Braşovul ar trebui să devină centru regional”, a încheiat Adrian Veştea.
UDMR vrea jumătate din Regiunea Centru. Dar separat
UDMR nu a acceptat până acum niciun plan de regionalizare în care Covasna, Harghita și Mureș să nu alcătuiască o entitate distinctă.
Prin crearea unei regiuni compusă din județele Sibiu, Alba, Brașov, alături de Covasna, Harghita și Mureș ar scădea procentul etnicilor maghiari, zona devenind una cu o majoritate românească.
Pe de altă parte, niciunul dintre marile partide românești nu a propus crearea unei regiuni ”Ținutul Secuiesc”, o unitate administrativ-teritorială care să reunească cele trei județe populate preponderent de unguri ardeleni, întrucât acesta ar produce costuri electorale prea mari.
Astfel că PSD sau PNL, în funcție de cine va guverna în 2025, fie vor trebui să obțină suficiente voturi încât să nu mai aibă nevoie să guverneze alături de UDMR, fie vor trebui să se resemneze să înființeze un județ al secuilor de sine stătător, riscând să provoace furia electoratului naționalist.
Ce spun sibienii: Sunt avantaje și dezavantaje. Brașov a mai fost capitală și înainte
Ideea de regionalizare e văzută în Sibiu cu scepticism. Gheorghe Huja, primarul orașului Cisnădie, susține că e nevoie de o reformă în acest domeniu, însă trebuie bine gândită. În ceea ce privește capitala: Brașovul poate fi o soluție.
”Brașov a fost și înainte capitală. Noi făcea parte din regiunea Brașov. Trebuie discutată chestiunea asta foarte serios, să ne dăm cu părerea putem toți. Regionalizarea vine cu avantaje și dezavantaje.
Vă spun pe plan local. Cisnădie ar trebui să înglobeze și localități precum Sadu, Rîu Sadului, comunele din jur, obligatoriu. Nu știu dacă ar face bine ca fonduri și buget, dar e clar că ele nu au cum să trăiască cu bugetele lor. Dar sunt și alte probleme, nu e totul atât de ușor. E greu să conduci un teritoriu atât de mare. Văd la mine cât de greu e să administrez, cartierul Arhitecților.
Ar trebui discutat mai mult, se discută de 10 ani și tot nu s-a rezolvat. Pe de altă parte există și avantaje, iar unul e foarte clar: prin regionalizare ai putea obține mai mulți bani și proiecte mai mari”, susține Huja.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: cand se face regionalizarea , brasov capitala regionala , alba capitala regionala , regionalizare , Cisnadie , Cartierul Arhitecților , Sibiu Capitală Regională , ministru
Vizualizari: 7225
Ultimele comentarii
Acum 50 minute
Emil
Acum 2 ore
Armata obligatorie
Acum 4 ore
Ron
Acum 4 ore
Pretentii
Acum 4 ore
Tribunul