Câteva exemple clare care arată cum sunt intimidate ONG-urile sibiene de proiectul de lege AUR și PSD privind transparența. Andreea Roseti: „Este o formă de presiune”

Inițiativa legislativă susținută de AUR și PSD care vizează transparența organizațiilor nonguvernamentale (ONG) din România stârnește un val de critici în rândul societății civile. Proiectul, care a trecut deja de Senat, este văzut de reprezentanții ONG-urilor sibiene drept o măsură de intimidare ce contravine practicilor europene.

Modificările legislative propuse ar urma să oblige ONG-urile să își declare absolut toți donatorii, o măsură despre care activiștii spun că nu are legătură cu transparența, ci cu exercitarea unor presiuni politice. Statul român dispune deja de mecanisme de control prin ANAF și alte autorități pentru a verifica activitatea acestor organizații, spun oficialii ONG-urilor locale.

„Este imposibil să știm cine ne pune bani în cont”

Contactată de reporterul Turnul Sfatului, președinta asociației Animal Life a explicat dificultățile reale pe care o astfel de lege le-ar genera în viața de zi cu zi. Potrivit Andreei Roseti, identificarea fiecărei persoane care face o donație direct în contul bancar este, în multe cazuri, imposibilă. În plus, unele donații pot fi interpretate ușor ca având intenții negative.

„Dacă o persoană fizică ia contul nostru de pe site și face o donație, eu văd în extrasul bancar doar un nume, de exemplu Popescu Ionel. Nu am de unde să știu cine e persoana, de ce donează sau ce intenții are. Contul este public, inclusiv pe pagina de Facebook”, explică președinta Animal Life.

Mai mult, există temerea că organizațiile ar putea fi discreditate intenționat prin donații făcute sub nume fictive sau compromițătoare, special pentru a crea prejudicii de imagine.

Confidențialitatea donatorului, pusă în pericol

O altă problemă majoră ridicată de reprezentanții societății civile este protecția donatorilor. În prezent, contractele de sponsorizare includ clauze de confidențialitate, iar mulți dintre cei care susțin cauze sociale preferă să rămână anonimi din modestie sau din motive personale.

„Marea majoritate nu doresc să le fie făcut public numele. Poate sunt mai modești, poate donează la mai multe cauze sau pur și simplu nu vor să se știe în familie pe ce cheltuie banii. Noi îi mai întrebăm uneori dacă doresc să le mulțumim public atunci când primim o donație mai importantă și foarte puțini sunt de acord”, a mai explicat președinta asociației.

Peste 600 de ONG-uri au semnat împotriva proiectului

Inițiativa legislativă, care a fost susținută de partide precum AUR și PSD, a generat o reacție rapidă la nivel național. Aproximativ 600 de ONG-uri s-au unit deja într-un demers comun pentru a protesta împotriva acestor măsuri, considerând că ele pot fi folosite ca instrumente de atac politic, similar cu cazurile altor asociații vizate în trecut. Printre semnatari se regăsesc și mulți lideri de ONG din Sibiu, precum Ana Bugneriu de la Fundația Comunitară sau Dani Troancă de la Asociația Clubul Sportiv Comunitar Sibiu.

Reprezentanții sectorului speră ca presiunea publică să determine Camera Deputaților să nu adopte proiectul în forma actuală.

Exemple sensibile

Pe lângă exemplele de mai sus, Camelia Proca, fondatoarea A.L.E.G., a adus în discuție victimele violenței domestice și cele ale hărțuirii sexuale. Cum să faci public numele unei persoane care trecut printr-o astfel de dramă, încălcând cele mai de bază principii?

”Ca organizație neguvernamentală care se auto-finanțează pentru a asigura un serviciu social esențial pentru eliminarea violenței domestice și hărțuirii sexuale, A.L.E.G. consideră această propunere legislativă o amenințare la adresa funcționării proprii, dar și un atac asupra libertăților civice, semn al unei democrații care se clatină.

O parte dintre donatorii noștri individuali sunt persoane care s-au confruntat în trecut cu violența domestică sau sexuală, așa că prin obligația de a le divulga identitatea i-am expune, încălcând principiile confidențialității esențiale în munca noastră,  consfințite de altfel prin alte legi ale statului român. Probabil am pierde astfel de donatori, dacă legea ar fi aprobată, ceea ce ar ne-ar reduce sursele de finanțare și așa precare.

Legea prevede niște sancțiuni disproporționate: orice întârziere în depunerea declarației duce la suspendarea activității. E aproape un pretext de a închide ONGuri incomode, după un model încercat și în alte state cu tendințe autocrate precum Ungaria și Slovacia. În România, ONGurile sunt deja controlate prin multiple mecanisme ex. Registrul entităților de cult (o denumire ciudată care nu ne descrie) și depun deja o mulțime de raportări pe lângă bilanțul anual, de exemplu despre beneficiarii reali, prin intermediul băncilor unde au conturi, care se cer actualizate anual. Ne confruntăm deja cu multă birocrație, multă suspiciune, iar susținerea e aproape inexistentă din partea statului, deși acoperim din sarcinile pentru care statul e dator și la care încă șchiopătează grav,  după cum ne arată femicidele an de an.

Dacă nu ești capabil să rezolvi o problemă ca stat, măcar lasă cetățenii să se asocieze liber pentru a se ajuta între ei”, a explicat pentru Turnul Sfatului Camelia Proca, Fondatoare A.L.E.G..

Cum au votat aleșii sibieni

Inițiativa a trecut de Senat cu 75 voturi pentru, 32 voturi contra și patru abțineri.

Dintre aleșii sibieni a votat contra senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu, în vreme ce senatorul PNL Nicolae Neagu s-a abținut. Senatoarea AUR Luminița Păucean-Fernandes a lipsit.

La discuții au fost prezenți 111 senatori. Camera Deputaților este for decizional.