Conducerea ULBS spune că universitatea e văzută mai bine în străinătate decât în țară: „Poate și dintr-o dinamică greșit înțeleasă a concurenței universităților în plan național”

Dezvoltarea instituțională a ULBS se datorează schimbului permanent de bune practici cu universități din Finlanda, Franța, Germania, Italia, Lituania, Norvegia, Polonia și Spania, inclusiv participarea la decizii comune. stfel, parteneriatele străine sunt mai puternice decât cele cu instituții din țară, afirmă conducerea universității sibiene. În altă ordine de idei, ULBS pune în prezent un accent mare pe disciplinele umaniste, pentru că le consideră „esențiale pentru orice universitate modernă din societatea contemporană”.

„Conturarea cu prioritate a unor programe educaționale comune și parteneriate între membrii Consorțiului Universitaria pentru a se înscrie în competițiile de proiecte de cercetare sau de dezvoltare instituțională (...) Consorțiul Universitaria susține dimensiunea umanistă a universității pe toate cele trei misiuni esențiale ale ei: educație, cercetare și relația cu societatea (...)” - se menționa în comunicatul Consorțiului Universitaria din luna martie.

Am întrebat reprezentanții ULBS care sunt în prezent cele mai de succes parteneriate pe care le are ULBS, ce contribuie la înscrierea în competiții de proiecte de cercetare pe de o parte și de dezvoltare instituțională pe de altă parte.

„Parteneriatele în țară se mișcă ceva mai greu”

Cel mai de succes parteneriat al ULBS, potrivit conducerii universității, în acest moment este acela derivat din afilierea sa ca membru titular în Universitatea Europeană FORTHEM, alături de alte 8 universități de prestigiu din Europa: „Șansa de a sta la aceeași masă cu universități din Finlanda, Franța, Germania, Italia, Lituania, Norvegia, Polonia și Spania se reflectă nu doar în participarea la decizii comune, ci și la un schimb permanent de bune practici între aceste sisteme de învățământ europene, ceea ce deschide foarte mult perspectivele de dezvoltare academică ale instituției noastre”.

Din acest punct de vedere, conducerea universității crede, „fără falsă modestie, că poziția reală a ULBS, ca universitate asociată valorilor europene, este reliefată mai clar prin raporturile sale externe decât prin parteneriatele pe care le are în țară”. Argumentul menționat în răspunsul transmis Turnul Sfatului este că „aici, poate și dintr-o dinamică greșit înțeleasă a concurenței universităților în plan național, lucrurile s-au mișcat ceva mai greu”. „Însă aceasta nu înseamnă că ele au stat pe loc. E suficient să amintim în acest sens recunoașterea valorică reciprocă pe care o presupune parteneriatul strategic încheiat cu cea mai mare universitate românească, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ce confirmă și întărește asumarea angajamentului ULBS în direcția excelenței programelor de studiu”, mai precizează reprezentanții ULBS.

Disciplinele umaniste și specializarea dublă

Am solicitat ULBS și un punct de vedere cu privire la importanța susținerii dimensiunii umaniste a universității și care e rolul disciplinelor umaniste în prezent în universitatea din Sibiu.

„Dimensiunea umanistă rămâne o componentă esențială pentru orice universitate modernă din societatea contemporană, chiar și pentru acelea cu profil tehnic (iar dovada cea mai clară în acest sens este tocmai că instituții precum Universitatea Politehnică din București sau Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-au extins în ultimul deceniu pentru a îngloba și această direcție). Din păcate, însă, această importanță strategică a științelor umaniste nu se reflectă și în grilele actuale de finanțare națională, unde majoritatea programelor din această ramură beneficiază de un coeficient de finanțare minim (adică 1). Totuși, pentru ULBS științele umaniste rămân o zonă de performanță academică, după cum o demonstrează atât rolul lor în poziționarea instituției noastre în rankingurile internaționale (e suficient să cităm în acest sens clasamentele THE și QS pe domenii), cât și atragerea de proiecte naționale și internaționale în această zonă (de exemplu, ambele granturi Horizon în care ULBS e instituție coordonatoare se implementează în momentul de față în sfera umanistă)”, ne-a răspuns conducerea ULBS.

În comunicatul Consorțiului Universitaria rectorii celor nouă univerități membre solicită Ministerului Educației emiterea cu celeritate a unui ordin de ministru care să stabilească combinațiile posibile pentru programe de licență cu dublă specializare care să producă efecte începând cu anul universitar 2023-2024.

Referitor la această solicitare, am întrebat reprezentanții ULBS care ar fi combinațiile de programe ce ar putea fi realizate pentru programele de licență și dacă se așteaptă ca Ministerul Educației să răspundă afirmativ la scrisoarea consorțiului.

În cazul în care legislația privind dubla specializare va fi flexibilizată, repertoriul de combinații pe care l-ar putea oferi ULBS ar fi prea amplu pentru a-l putea menționa aici integral, ne-au răspuns reprezentanții universității, precizând că e vorba de câteva zeci de specializări, chiar dacă e posibil ca nu toate acestea să se concretizeze sau să aibă succes.

„În orice caz, ceea ce vă putem spune este că instituția noastră are deja o vastă experiență în implementarea dublei specializări, oferind numeroase asemenea programe la finele anilor 1990 și la începutul anilor 2000. În general, programele pe care le-am propus au avut în vedere fie specializări din aceeași ramură de discipline (de ex., matematică – fizică sau teologie – istorie), fie combinații din ramuri disciplinare diferite (de pildă, o specializare mai exactă în combinație cu o limbă străină)”, a subliniat conducerea ULBS cu referire la acest subiect.

Referitor la decizia Ministerului, reprezentanții universității spun că speră ca acesta să dea curs solicitării, pentru că „actualul cadru legislativ este în mare măsură învechit și împiedică dezvoltarea dublelor specializări, precum și a programelor joint degree cu instituții din străinătate”.

Citește și: Cum colaborează ULBS cu Academia Română: Avem numeroase idei

Amintim că în anul 2009 a fost creat Consorțiul Universitaria, cu sediul la UBB Cluj-Napoca, prin decizia a patru membri fondatori, reprezentând Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. În anul 2012, Consorțiul s-a extins cu Academia de Științe Economice din București, iar din 2021/2022 - cu Universitatea din Craiova, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Universitatea Ovidius din Constanța. Totodată, Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău) este membru cu statut de observator în Consorțiul Universitaria din 2018.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Ion Surdu

Redactor