Singura solicitare de instalare a panourilor solare pe clădiri monument din Sibiu a fost respinsă. Ministerul Culturii recomandă un ghid oficial de intervenții

Până în decembrie 2022 montarea sistemelor de panouri solare pe învelitorile construcțiilor ce reprezintă monumente istorice era interzisă. Singura solicitare în acest sens, înregistrată la Direcția județeană de Cultură anul trecut, a fost astfel respinsă. Între timp, la nivel național, Ministerul Culturii recomandă Primăriei identificarea unui ghid oficial de arhitectură și de intervenții pentru astfel de clădiri.

Subiectul energiei regenerabile devine tot mai popular, astfel că tot mai mulți sibieni – în special cei care locuiesc în zona istorică protejată – se întreabă dacă pot instala panouri fotovoltaice pe acoperișurile caselor lor. Pentru aceasta, de altfel precum și pentru orice alte tipuri de intervenții la casele din centrul istoric al Sibiului, în special la cele clasificate ca și monumente, unul din principalele documente care nu trebuie să lipsească din dosar este avizul Direcției Județene de Cultură (DJC).

Despre acest subiect a vorbit și directorul executiv al DJC Sibiu, Ilie Dan Nanu, în ultima ședință a Instituției Prefecturii Sibiu, la care a prezentat, printre altele, modele pozitive și negative despre cum pot fi utilizate astfel de investiții.

Citește aici: Una albă la Păuca, alta neagră la Cisnădie. Direcția de Cultură atrage atenția asupra intervențiilor la clădirile-monumente

Din acest motiv am solicitat reprezentanților direcției să ne explice care sunt principalele reglementări la care trebuie să atragă atenția sibienii. Totodată, am întrebat dacă au fost înregistrate până acum solicitări în municipiul Sibiu de instalare a panourilor fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor considerate monumente.

Dan Ilie Nanu, directorul executiv al DJC Sibiu, ne-a răspuns că principalele reglementări de care trebuie să cont locuitorii din centrul istoric, din zonele construite protejate și din zonele de protecție sunt cele din Regulamentul Local de Urbanism, aferent Planului Urbanistic General Sibiu. Acest document e disponibil pe site-ul Primăriei.

În cadrul unui articol anterior am explicat care sunt principalele diferențe dintre „zona de protecție” și „zona construită protejată”, precum și am selectat din Regulamentul Local de Urbanism informațiile esențiale despre materialele de construcție pe care oamenii au dreptul să le utilizeze și care sunt interzise în lucrările de reparații sau recondiționări.

Spre exemplu, în prezent, în ceea ce privește acoperișurile, documentul prevede că pentru lucrările de schimbare sau reparare a acoperișurilor, în ZCP nu sunt admise următoarele materiale: azbociment; materiale plastice; carton asfaltat și tablă.

„Acoperișurile vor trebui să conserve materialele şi forma originală. Pantele vor determina alegerea materialului adecvat, fiind recomandabilă ţigla solzi de forma, culoarea şi dimensiunile celor existente. Coamele se vor realiza cu ţigle speciale prinse cu mortar de var. Lucarnele se vor conserva în forma în care există şi se vor restaura, fără a fi înlocuite cu lucarne nespecifice şi netradiționale; cele de lemn se vor trata cu insecticide şi fungicide şi se vor vopsi. Părţile metalice ale acoperișurilor şi racordurilor pentru scurgerea apelor pluviale executate din tablă de zinc, se vor lăcui în tente de culoare închisă. Se recomandă folosirea tablei de cupru sau a celei aramite. Nu se admite utilizarea ferestrelor de mansardă tip VELUX, vizibile din domeniul public”, se menționează în Regulamentul local de urbanism.

Mai multe detalii, aici: 

Locuiesc în centrul Sibiului și am fost anunțat că am încălcat legea când am reparat casa. Ce materiale sunt permise și care sunt interzise?

Panouri fotovoltaice pe clădirea Consistoriului Evanghelic din Piața Mare - solicitare respinsă

Datele Direcției Județene de Cultură Sibiu mai arată că în decursul anului 2022 a fost înregistrată o singură solicitare explicită de montare a unor panouri pe clădirea ce aparține Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice, situată în mun. Sibiu, Piața Mare, nr. 9, monument istoric cu codul LMI SB-II-m-A-12099. „Solicitarea a fost transmisă Ministerului Culturii și analizată în cadrul ședinței CNMI Secțiunea Tehnică de Arhitectură și Inginerie, fiind respinsă, în răspuns menționându-se «nu se acceptă montarea sistemelor de panouri solare pe învelitorile construcțiilor monument istoric»”, se arată în răspunsul trimis de DJC Sibiu redacției Turnul Sfatului.

Reprezentanții Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice nu ne-au oferit deocamdată detalii cu privire la proiectul pe care l-au depus.

Între timp, a apărut Ordinul Ministrului Culturii nr. 3568 din 22 decembrie, care conține Metodologia de intervenție pentru abordarea noninvazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică și arhitecturală.

„Buna practică” recomandă ca panourile să fie amplasate pe un teren învecinat

În capitolul 3, „Analize preliminare”, autorii afirmă că o clădire poate să fie alimentată termic cu diferite tipuri de combustibili, dintre care „(...) energie termică produsă cu panouri termice solare, energie electrică produsă cu panouri fotovoltaice (...)”. De asemenea, la capitolul 6 – „Optimizarea confortului interior”, articolul 6.6. care descrie sistemele de producere a energiei regenerabile, se menționează că „cea mai utilizată formă de energie verde este cea asigurată de panouri fotovoltaice” și că experiența altor state europene „oferă o perspectivă completă asupra impactului amplasării colectoarelor solare pe acoperișurile situate în centre istorice sau în zone protejate”. 

„Buna practică presupune evitarea amplasării de panouri în zone de vizibilitate directă, care să interfereze cu imaginea clădirii, în acest sens fiind alese soluții de amplasamente pe fațade secundare sau anexe situate pe proprietate. Acoperișurile clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală de cele mai multe ori sunt realizate din materiale și în tehnici care oferă clădirii statutul de arhitectura de patrimoniu, de aceea, pe cât posibil, integrarea panourilor fotovoltaice sau a panourilor solare ori lângă construcție ori pe un teren învecinat. Chiar și așa, în cazurile în care este posibil, se recomandă și integrarea unor sisteme de panouri fotovoltaice la nivelul acoperișului, în funcție de valoarea istorică și arhitecturală a anvelopei clădirii”, scrie în Metodologie. 

În continuare, Ministerul Culturii explică: „Pentru instalarea unor sisteme de producere a energiei regenerabile pentru o clădire cu valoare istorică și arhitecturală, în cazul în care nici una din soluțiile listate mai sus nu sunt disponibile în zona în care este amplasată clădirea aferentă, venim cu următorul set de soluții alternative: 

● consultarea cu administrația locală în vederea identificării unui ghid oficial de arhitectură și de intervenții pentru astfel de clădiri;

● identificarea de terenuri adiacente în apropierea imobilului pentru dispunerea unui set de panouri fotovoltaice pentru a genera necesarul electric pentru clădire:

● susținerea unor cooperative locale de producere de energie care să includă comunitatea în crearea de sisteme alternative de energie”.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Ion Surdu

Redactor