Expert în hidrogen despre testele în premieră din județul Sibiu: „Altă cale nu mai este”

11 Iunie 2023 19:36

La jumătatea acestei săptămâni județul Sibiu a înregistrat o premieră: Primele teste cu hidrogen 20% în combinație cu gazul metan, folosit pentru alimentarea unor aparate casnice obișnuite. Concluziile preliminare consemnează un succes și mulți specialiști spun că în următorii ani vom ajunge să folosim în România tot mai mult hidrogenul. De ce trecem la hidrogen, de ce este nevoie de o schimbare și care sunt avantajele pentru omul de rând am discutat cu dr. ing. Ioan Iordache, directorul executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din România.

Care este până la urmă premiera în județul Sibiu, dacă hidrogenul în diferite combinații de gaz se folosește în Germania sau Hong-Kong, în unele cazuri de zeci de ani? De nu putem prelua ce știu ei deja și să mergem mai departe?

Nu este vorba despre partea tehnică, aici este vorba despre partea legislativă, în primul rând. Într-adevăr, în Hong-Kong se folosește un amestec sintetic rezultat din descompunerea cărbunelui, dar toată infrastructura de acolo este gândită pentru un asemenea amestec. Noi, în Europa, am renunțat după al Doilea Război Mondial să mai folosim gazele acestea... „de oraș”, cum li se mai spunea. Atunci avem o infrastructură adaptată pentru gaze naturale, în speță 90% metan. Mă refer aici de la conducte până la sisteme de etanșare și măsură. Schimbând această compoziție este nevoie să faci teste reale, teste în câmp. Partea științifică se limitează la laborator și nicio autoritate nu-ți va da acreditare dacă tu nu te duci cu demonstrația la scară reală și cât mai aproape de condițiile reale. Ceea ce s-a întâmplat la Mediaș s-a mai întâmplat prin câteva proiecte prin Europa, de aceea au fost câțiva trimiși la specializare în Germania.

Deci în privința hidrogenului nici ei nu sunt cu mult mai avansați.

Față de noi ei sunt avansați cu mai multe informații, progres de natură teoretică, culegere de date. Din punct de vedere tehnic și administrativ, care trebuie să meargă mână în mână, nici la ei nu sunt mari progrese. Și mai este un aspect: conductele acestea de gaz, din Marea Britanie și până în Siberia, sunt interconectate. În jumătate de an, dacă ai început să schimbi compoziția unui gaz undeva în Europa vei influența toată infrastructura.

De unde și problemele de anul trecut cu gazele din Rusia...

Da, dar aceasta este o altă discuție. Revenind la hidrogen, ideea de ansamblu este că toate țările trebuie să-și facă niște teste, să-și reglementeze problema amestecului acesta hidrogen-gaz natural cu scopul evident de a trece cât mai curând doar la hidrogen.

Și aici ajungem la esența problemei, de ce hidrogen? De ce este mai bun decât ce avem acum, de ce trebuie să trecem la el?

De ce hidrogen e simplu: Se caută combustibili gazoși cu amprentă scăzută de carbon. Hidrogenul când arde nu produce decât apă. Dar, hidrogenul nu-l găsim ca atare în natură, trebuie să-l fabricăm. Așa se fac tot felul de comparații, cum că avem parcuri fotovoltaice, eoliene, avem surse regenerabile sau curate cum este nuclear. Pot să produc cu ajutorul acestor surse, prin electroliza apei hidrogen, conceputul fiind cunoscut sub denumirea ”power to gas”. Iar hidrogenul poate fi folosit o dată la încălzit locuințe și gătit casnic, dar și în sectorul industrial. Repet, mergem către hidrogen pentru că este un combustibil curat, dacă știi să-l faci curat!

Deci, dacă înțeleg corect, producem curent prin panouri solare, cu el facem electroliză și producem hidrogen, apoi hidrogenul vine prin țevile de gaz la mine în casă și ajung să încălzesc locuința fără să poluez natura.

Acesta este scopul. Teoretic lucrurile așa stau și la fel le spun și eu studenților mei, încercând să simplific la maxim. Practic este altceva, toate componentele trebuie testate. Ce am văzut lângă Mediaș sunt exact aceste teste realizate de Gelgaz Grid care implică aspecte tehnice, aspecte legislative și aspecte sociale. Invitații din Parlament au vorbit despre o lege a hidrogenului, iar cei de la Gelgaz Grid au menționat că au demarat și studii sociologice. Toate acestea trebuie îmbinate și privite în ansamblu, dacă vreți să vorbim doar despre hidrogen vă invit la mine la București la Politehnică, în laborator. Acolo este o nișă, când te extinzi din laborator în societate este nevoie de demonstrații.

Văzând atâtea forțe care trag într-o direcție, legislativ, guvernamental, științific și sociologic, încep să cred că nu mai este altă cale.

Altă cale nu mai este. Dar este important să știți odată echipa și pe urmă viteza cu care lucrează echipa pentru că lucrurile au o direcție. La nivel european noi ne-am propus niște ținte sub această umbrelă numită ”green deal”. Acolo sunt mai multe target-uri, puse mai mult sau mai puțin să forțeze.

Care este cel mai draconic?

Cel mai draconic este fără dioxid de carbon. Practic forțează industria energetică, transporturi, încălzit, gătit, tot, să reducă amprenta de dioxid de carbon. Practic vom avea amprentă de dioxid de carbon pe șervețelul cu care ne ștergem la nas, în funcție de unde e făcut, cum a fost adus, din ce e făcut și cât a poluat.

Nu o să fie abur în casă dacă eu folosesc hidrogenul la aragaz?

Și acum se produce apă. Prin combustia metanului se produce apă și dioxid de carbon. Prin combustia hidrogenului se produce doar apă. E doar un alt gas...

Cât de practic este hidrogenul pentru industrie? Una e cât consum eu la aragaz, alta e cât consumă un combinat.

Nu s-a făcut nimic până acum vreo 20 de ani pentru a utiliza hidrogenul în industria energetică, dar hidrogenul este utilizat în industria chimică de peste o sută de ani, în România se produce hidrogen de peste o sută de ani. Una este aspectul tehnic când discuți cu o mână de oameni foarte bine pregătiți, în condiții controlate că într-o zonă industrială nu este ca pe scara blocului și altceva este când muți sistemul spre domeniul public, spre utilizarea largă.

Deci latura aceasta este mai complicată, nu cea industrială.

Exact. Noi conducte de hidrogen avem în România, ardem hidrogen în instalații industriale de mult. De exemplu, la Azomureș, lângă Tg. Mureș se produce cea mai mare cantitate de hidrogen din România. Dacă vă transpun pe hârtie cantitatea o să constatați că poți să mutați flota din Transilvania pe hidrogen. De la teorie la practică lucrurile sunt pline de hopuri.

O să ne trezim că vedem prin cartiere de blocuri sau pe la marginea orașelor construcții noi pentru înmagazinarea hidrogenului? Cum va ajunge el să intre în combinație cu gazul metan?

În general, și acum și în viitor, înmagazinarea de gaze nu va fi făcută niciodată în proximitatea locuințelor. Este vorba despre măsuri de siguranță. Plus că, dacă vă gândiți bine, și sistemele actuale de încălzire a locuințelor au plusuri și minusuri. Mulți spun că haideți cu toții să folosim doar gaze curate, alții spun că trebuie să electrificăm totul. Vă dau un exemplu, Norvegia este cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, dar n-ai să găsești un aragaz în toată țara, n-ai să găsești o centrală, este interzis. În schimb ei exportă gazul. Alte țări, cum este România, folosesc încălzitul și gătitul cu gaz fără nicio problemă, orice copil știe la noi să aprindă aragazul. Acestea sunt discuții, care infrastructură este mai bună, este mai bună cea cu biomasă, este mai bună cea care folosește încălzirea solară? Acum sunt foarte la modă pompele de căldură. Trebuie să înțelege că diversitatea nu doar culturală, ci și tehnică și economică este fundamentală. Fiecare locuință, fiecare comunitate, alege cea mai bună soluție pentru ea. Este impropriu ca într-o zonă la marginea pădurii să nu poți folosi biomasa, dar dacă vrei să încălzești un oraș cu biomasă înseamnă că vei tăia o pădure pe zi. Cum la fel de bine în Dobrogea, dacă n-ai gaz, dar ai soare și vânt, poți să produci ușor hidrogen și să-l folosești oricând vrei tu.

Și aici ajungem la cea mai mare problemă: costul. Ne permitem să trecem la hidrogen? Nu o să crească facturile consumatorilor casnici?

Întrebarea este legitimă mai ales că au crescut evident facturile cu actualul sistem.

E bine că nu poluez, este frumos că am grijă de pădure, dar cât mă costa asta?

Aici sunt două aspecte: Una este să-ți dorești, alta este să-ți permiți. Fiecare vrem o casă mai frumoasă, o mașină mai bună, dar nu toți ne permitem. În momentul de față nu putem spune dacă ne permitem sau nu hidrogenul în România, în momentul de față sunt în faza de demonstrație tehnico-economică. Din punct de vedere teoretic, da, ni-l putem permite. Mai departe va trebuie să vedem ce pași trebuie făcuți. Noi discutăm despre energii regenerabile, care sunt gratis: soare, vânt. Dar discutăm și despre infrastructură, care trebuie recuperată ca și capital. Una este să o recuperezi în 5-6 ani, alta este să o recuperezi în două decade. Una este să ai cinci utilizatori, alta este să ai 50.000. Din punct de vedere economic lucrurile acestea pot fi construite în așa fel încât să fie realizabile și să ni le permitem. Și în direcțiile ONU se precizează că vorbim despre energie curată pe care să ți-o poți permite. Într-adevăr, dacă este să facem testele pe care le vedem la Mediaș doar pentru aplicații, ni le permitem. Rămâne de văzut pașii următori, cum ni le vom permite. Eu însă sunt optimist. Și vă fac o comparație, gândiți-vă ce însemnau în anii '80 telefoanele mobile și acum practic îl primești gratis, trebuie doar să vorbești la el.

În concluzie, cât mai durează până ce voi porni aragazul în Sibiu și voi arde hidrogenul? Una an, doi...

Mai durează, eu nu cred că se va întâmpla asta mai devreme de cinci ani. Trebuie făcute mai întâi demonstrații practice în comunități care pot absorbi investiția. Într-un oraș mare, cum este Sibiu, trebuie toți să accepte trecere la hidrogen pentru că dacă un singur bloc, sau o singură scară se opune, sistemul nu poate funcționa. Trecerea se va face etapizat, se va începe cu comunități mici și se va extinde progresiv. Dar direcția cred eu că este clară.

Sursa foto: Transilvaniabusiness.ro

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi