Populația germană scade sub 1%, pentru prima oară în județul Sibiu. ”Uitați-vă ce bătălie e pentru școlile de limbă germană. Asta ne interesează, de fapt”

Conform datelor parțiale din recensământul populației încheiat anul trecut, Sibiul se află pe locul 3 la nivel național la procentul de populație germană din totalul rezidenților. 2.716 de rezidenți în județul Sibiu s-au declarat de etnie germană, din totalul de 388.326, ceea ce reprezintă 0,69%. Jumătate, față de acum 10 ani, la precedentul recensământ.

Atunci se declarau de etnie germană 4.244 de persoane, dintr-un total de 397.322 de rezidenți – 1,06%.

Reprezentantul comunității germane din Camera Deputaților, Ovidiu Ganț, spune că datele recensământului nu sunt corecte, atâta vreme cât întrebările legate de naționalitate au fost la finalul chestionarului, iar până la ele, procesul de investigare putea fi încheiat. Așa se face, precizează el, că 2,4 milioane de rezidenți nu au mai transmis date legate de naționalitate.

Sibiul, pe locul trei la număr și procent de etnic germani

Un procent mai mare de etnici germani, decât în județul Sibiu, sunt doar în județele Satu Mare (1,12%) și Timiș (0,72%). Un procent mai mare de 0,5% se mai găsește doar în județul Caraș Severin – 0,55%.

Cei mai puțini etnici germani se găsesc în județele Ialomița (0,001%, doar 5 persoane), Vaslui (0,0002), Vrancea (0,002), Teleorman (0,002), Olt și Bacău cu 0,002% populație de etnie germană.

Și ca număr efectiv, Sibiul se află tot pe locul 3 la nivel național. Trăiesc în județ, conform recensământului 2.716 persoane de naționalitate germană. Mai mulți sunt în Timiș – 4.684 și în Satu Mare – 3.722.

Un sfert din populația Bucureștiului nu a vrut să-și decline naționalitatea

Datele recensământului arată că 13% din populația României nu a vrut să-și decline date legate de naționalitate. Cel mai mare procent se găsește în municipiul București (25,56%), urmat de Ilfov (17,9%), Iași (17,6%), Timiș (17%) și Constanța (16%).

Un procent de 13,6% din populația Sibiului nu a vrut să comunice date legate de naționalitate, conform datelor recensământului.

Județele cu cel mai mic procent din populația care a refuzat să prezinte date legate de naționalitate sunt Covasna (7,04%), Harghita (7,17%) și Sălaj (8,2%).

Aproape un milion de etnici germani plecați în ultimii 90 de ani, în România

În 1930, 4,1% din populația României se declara de naționalitate germană, conform datelor recensământului încheiat atunci. Pe regiuni, se regăseau etnici germani în 23,7% din populația Banatului, 8,9% din populația Bucovinei, 7,9% din populația Transilvaniei, 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.

În 1948, populația a scăzut la 343.913 persoane (2,2% din populația României). În 1956 s-a înregistrat ultima creștere: 384.708 persoane (2,2% din populația României). În 1977 erau 359.109 persoane, în 1992: 111.301 persoane, în 2002: 60.088 persoane.

Datele ultimului recensământ al populației din octombrie 2011 arată că în România mai locuiau acum 11 ani doar 36.042 de etnici germani dintre sașii care au colonizat Transilvania încă de la jumătatea secolului al XII-lea, în acea perioadă parte a Regatului Maghiar, și șvabii care s-au așezat în Banat mult mai târziu, pe parcursul secolului al XVIII-lea.

Ganț: Un rezultat viciat devine irelevant

Deputatul Ovidiu Ganț spune că datele recensământului nu sunt reale, el arătând faptul că în privința întrebărilor legate de cetățenie, acestea au fost puse la final, până în acel moment operatorul sau cetățeanul, în situația în care a inițiat procedura online, putea finaliza recenzarea.

”Nu ai de unde să știi care e tendința numărului de etnici germani. Este un recensământ profund viciat, sunt peste 2,5 milioane de cetățeni care nu au dat răspunsuri legate de naționalitate.

Au conceput în mod deliberat asta, în sensul că au pus la coadă această întrebare, astfel că puteai să închizi formularul până acolo. Așa se face că operatorii s-au plictisit să completeze și au oprit recenzarea până la aceste date. Eu am semnalat din timp acest lucru, întrebările acestea nu trebuiau cuprinse la final, însă nu au vrut să asculte, iar pentru asta îi suspectez de rea intenție. E foarte rău și pentru culte și pentru România în ansamblul ei. Un rezultat viciat devine irelevant. Orice discuție pe baza lui suferă la capitolul credibilitate”, spune Ovidiu Ganț.

El admite că numărul etnicilor germani este tot mai mic, însă nu se poate baza nici pe datele oferite de recensământ.

”Tendința este descrescătoare, însă sunt și alte minorități mai restrânse numeric față de noi. Relevant este însă ca noi să ne facem treaba. Uitați-vă, de exemplu, ce bătălie e pentru școlile de limbă germană. Asta ne interesează de fapt, dincolo de un recensământ făcut prost de Statul Român”, spune Ganț.

Deputatul spune că ajutorul financiar primit din partea statului german nu va depinde de rezultatele date de recensământ.

”Ajutorul financiar primit din Germania nu e legat de sumă. Când vine pentru învățământ, vine pentru școlile ultra-populate. Deci nu are de ce să aibă influență negativă. Când vine vorba de căminele de bătrâni, e vorba de număr fix de locuri care sunt ocupate și sunt râvnite tocmai datorită condițiilor excelențe. Nu cred că va depinde de ce date sunt aici. Nu s-a întâmplat până acum și nici nu s-a pus problema de maniera asta.

Însă desigur că avem și noi prietenii noștri pe plan intern, xenofobi naționaliști care au poziții împotriva minorităților naționale și cultelor care nu sunt sub conducerea Bisericii Ortodoxe. Dar le vom demonta pe rând fiecare afirmație”, a mai spus deputatul FDGR.