Cum deconectezi o administrație de la cetățenii săi. Exemplul Sibiului sub Astrid Fodor

Printr-un comunicat de presă funcționăresc, distribuit apoi prin lista de abonați ai Primăriei şi printr-o pagină de Facebook, cei aleși să administreze acest oraș anunță că parcările din zonele de blocuri vor putea fi rezervate pentru 100 de lei pe lună. În baza anumitor criterii sec enumerate, toată această modificare de regulament va avea un impact asupra vieții a  zeci de mii de sibieni din zonele de blocuri. Impactul se va generaliza la nivel de oraș, în momentul în care va fi implementată a doua modificare de regulament anunțată, cea care privește și parcările pe domeniul public din zonele de case.

De ce a fost ales tariful de 100 de lei? Ce se va întâmpla cu fondurile astfel strânse, se are în vedere o destinație specială? Care este strategia pe termen mediu și lung a administrației în ceea ce privește parcările publice din zonele rezidențiale? Dar în ceea ce privește grila de impozitare în funcție de numărul de mașini deținute în proprietate sau utilizare? 

Sunt doar câteva din întrebările care apar normal în urma unei modificări precum cea anunțată prin funcționărescul comunicat. Întrebări la care sibienii însă nu au nicio șansă să primească un răspuns, de care să poată fi legată apoi o eventuală nouă întrebare pentru lămurire. Răspunsuri cărora să le fie asociată o urmă de empatie și, mai ales, o față umană. Și asta pentru că nimeni din conducerea Primăriei Sibiu nu mai vorbește cu cetățenii acestui oraș pe limba lor.

Astrid Fodor este primarul care a întrerupt seria comunicării umane cu sibienii. Nimeni din conducerea Primăriei nu mai dialoghează, cel mult transmite mesaje. Unidirecțional. Auto-izolați pe „scaune de fildeș”, primarul și viceprimarii orașului comunică impersonal, exclusiv prin comunicate redactate de către echipa de PR.

Implementarea unui sistem de sesizări prin Sibiu City App nu înseamnă dialog cu comunitatea, mai ales când se ajunge la momentul în care numărul de sesizări depășește capacitatea de a le răspunde individual. Transmiterea unor comunicate, pe un ton mai mult sau mai puțin imperativ, către o listă de zeci de mii de adrese de mail este la fel de inutilă în comunicarea cu comunitatea precum sunt acele scrisori trimise prin poștă la început de an, pentru a fi anunțate sumele de plată la impozit.

De ce cea mai mare investiție din banii sibienilor a fost noul stadion și de ce a fost construit aproape de centrul orașului? De ce nu se poate ajunge la o înțelegere cu administrația din Rāşinari pentru ca şi acolo să poată opri autobuzul de Păltiniş? De ce Primăria cumpără terenul Fabricii de cultură cu prețul cerut la prima strigare şi nu încearcă să negocieze cu reprezentanții unei societăți cu care se judecă pentru Liceul de Artă într-un proces în care nu mai înțelegem ce urmărește, de fapt, administrația? De ce e nevoie de o pistă de biciclete paralelă cu cea de pe Aleea Călăreților precum cea finanțată prin PNRR? Ce părere are administrația Sibiului de proiectul centurii ocolitoare sud? Ce se poate întâmpla, de la anul, cu taxa de salubrizare? Sunt doar câteva exemple din noianele de întrebări care, în cel mai bun caz, primesc de la Primăria Sibiu un răspuns scris periat, la care revenirile pentru lămurirea tuturor nuanțelor ar putea consuma săptămâni întregi.

Într-o democrație reală, comunicarea este esențială pentru armonia unei comunități. Într-o democrație, un rol definitoriu în această comunicare îl joacă presa, prin intermediul căreia se desfășoară dialogul dintre cei puțini aleși și cei mulți conduși. Jurnaliștii preiau întrebările celor mulți, le transmit celor puțini, iar răspunsurile le întorc comunității, după un dialog real cu „cei puțini”. 

La Sibiu, Astrid Fodor a pus capăt acestui joc democratic, izolându-se într-un confortabil simulacru de comunicare. Conferințele de presă - acele instrumente democratice prin care poporul ajunge să transmită întrebări, cărora aleșii să le răspundă cu propriul lor creier, nu cu instrumentele de fardat ale unei echipe de comunicare – au dispărut. Singura dată când Astrid Fodor a comunicat cu sibienii într-o conferință de presă a fost atunci când mandatul de primar i-a fost amenințat de interpretarea unor incompatibilități. Oarecum în interes personal a fost organizată acea conferință, am putea concluziona acum, având în vedere că – mai apoi – nici interviuri nu a mai acordat față în față primarul Sibiului. Cel mult prin e-mail.

După cum era de așteptat, exemplul lui Astrid Fodor a început, mai apoi, să fie preluat și de ceilalți ajunși vremelnic să decidă din funcții importante. Și Danielei Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, îi este mai comod să se ascundă după niște comunicate, decât să răspundă la întrebări într-o conferință de presă. Ce dacă obligativitatea unor astfel de conferințe este prevăzută chiar și în lege (Legea 544/2001 prevede ca cel puțin o dată pe lună să fie organizate conferințe de presă la care să poată fi puse întrebări „la liber”), cât timp chiar și reprezentantul Guvernului în teritoriu și-a dat seama că poate moțăi în funcție precum într-un bârlog propriu. Mircea Crețu, prefectul, n-a mai organizat o conferință din vremea pandemiei, când și-a dat seama că jurnaliștii locali pot pune întrebări la care nu ai întotdeauna chef să răspunzi.

Care a fost următorul pas? Întreruperea jocului democratic și în Consiliul local Sibiu, dar de această dată vizat fiind direct sibianul de rând. La propunerea primarului și urmându-i exemplu, Consiliul local și-a modificat astfel regulamentul încât dacă tu, ca sibian, vei dori să ai îndrăzneala să te adresezi aleșilor, va trebui să te înscrii cu câteva zile înainte pe o listă și să și anunți ce ai de gând să vorbești. Și nu care cumva să scoți telefonul să filmezi ori fotografiezi, că Poliția locală te va scoate afară din sală și timp de trei luni nu îți va mai da dreptul să vorbești în fața aleșilor cărora scaunul de consilier li s-a urcat la cap.

Dincolo de realizările palpabile ale mandatelor sale, prin refuzul constant de a dialoga cu presa, Astrid Fodor și-a pus semnătura pe erodarea jocului democratic la Sibiu. Un refuz care, în definitiv, trădează dezinteresul pentru menținerea unor principii și practici sănătoase din jocul democratic. Un joc în care, dacă regulile-i sunt încălcate precum mai sus am descris, intră în forță populiști cu gura mare ori tot felul de nulități, dar care au mii și zeci de mii de urmăritori pe tik-tok.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro