„Tezaur uman viu”: Sibiul are doi meșteri populari recunoscuți de Ministerul Culturii, de când acordă acest titlu onorific

În anul 2009, Ministerul Culturii a instituit titlul de „Tezaur uman viu”, care este acordat începând cu 2010 persoanelor care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia. 

Titlul de „Tezaur uman viu” este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Din 2010 și până în acest an au fost acordate 105 astfel de titluri. Două dintre acestea au fost acordate meșterilor din județul Sibiu. Primul l-a obținut Silvia Tecoanță, din Alțâna, în anul 2013, iar al doilea - Maria Antoneta Ciucă, din Poiana Sibiului, în 2021. Este de menționat că anul trecut titlul de „Tezaur uman viu” i-a fost acordat printre altele Mărioarei Băbu, cunoscuta băciță de la Stâna Ștefanu de pe Transalpina, ai cărei origini din partea tatăului vin tot din județul Sibiu.

Numărul de titluri de „Tezaur uman viu” acordate din 2010:

2010 – 5

2011 – 5

2012 – 4

2013 – 15

2014 – 8

2015 – 2

2018 – 12

2020 – 11

2021 – 12

2022 – 15

2023 - 6

Silvia Tecoanță, numită și „Silvia lu’ Romi lu’ Mois”.

Ocupația: meșter popular

„Tezaur uman viu” - din 2013

Data nașterii: 1 octombrie 1940

Localitatea: Alțâna, județul Sibiu

Studii: 4 clase Școala Primară din Alțâna

Școala de meserii din Sibiu – Diploma de calificare în țesătorie

Silvia Tecoanţă s-a născut într-o familie numeroasă de 9 fraţi și este o bună cunoscătoare a artei țesutului.

Confecționează cu propriile sale mâini: trăistuţe „de duminică” (purtate ca accesoriu al costumului popular), trăistuţe „de hotar” (purtată de cel care mergea la muncă, pentru a transporta mâncarea) sau „de mort” (ce era dată celui ce începea să sape groapa), feţe de masă „năvădite în flori”, în amestec de bumbac şi fuior, amestec ce conferă prin cromatica de alb şi crem o frumuseţe şi eleganță deosebită, „chindeauă” în 2 şi 4 iţe, cu alesătură şi urzeală din bumbac sau cu „hir de chedecă” în urzeală şi băteală, cu negru, roșu, galben, feţe de pernă, culmi de 9 metri. Realizează, de asemenea, şi ţesături pentru a servi ca decor interiorului modern, folosind ornamentația tradiţională specifică.

Motivele ornamentale folosite sunt: „prescura”, „steaua”, „cruciuliţe”, „ochiul şi sprânceana”, „vârtelniţa”, „potcoava”, „bujorul”, „cocorii”, „păianjenul”, „firicele”, „dunguliţe” etc.

Cu aceeaşi măiestrie, realizează şi obiecte de port popular specific zonei etnografice Valea Hârtibaciului: ii, poale, şurţe de lână cusute cu fir auriu şi cu ciucuri, cătrinţe cu colţişori, respectând cu stricteţe caracteristicile portului local.

Spune că a deprins meşteşugul de la mama sa, când avea 10 ani, iar după căsătorie îşi perfecţionează tehnica de lucru, învăţând de la bunica din partea soţului.

Recunoaşterea pentru transmiterea spiritualităţii noastre populare a venit prin primirea în Academia Artelor Tradiţionale din România, iar în anul 2002 i s-a conferit, la propunerea Ministrului Culturii şi Cultelor, medalia naţională „Serviciul Credincios, clasa a III - a”. În anul 2015, la vârsta de 75 de ani, a fost decorată de președintele Klaus Iohannis, la Cotroceni, primind medalia Meritul Cultural clasa a III-a, categoria E „Patrimoniul cultural național”.

Citește și: Silvia Tecoanță, țesătoarea care a dus Alțâna la Cotroceni/FOTO

Maria Antoneta Ciucă, numită și „Oara lui Purcășel” sau „Oara lui Ciucă”/ născută Dăncilă”

Ocupația: meșter popular / confecționare de port popular / contabil

„Tezaur uman viu”- din 2021

Data nașterii: 4 noiembrie 1946

Localitatea: Poiana Sibiului, județul Sibiu

Studii: 8 clase la Școala primară din Poiana Sibiului; 2 ani la Școala Profesională de Cooperație, Alba Iulia, cu specializarea vânzător; 4 clase la Liceul Mixt de Cultură Generală, Sebeș, secția umană.

Maria Antoneta Ciucă, meșter în confecționarea costumului popular, este una dintre cele mai iscusite și talentate cusătorese din Poiana Sibiului. Lucrările sale sunt creații purtătoare de semne și simboluri realizate cu acul pe pânza albă de bumbac, cu fir negru de mătase asemeni unei compoziții muzicale înscrise pe portativ, la care adaugă spiritul tradiţional românesc.

Tatăl, Dumitru Dăncilă, pe când Oara lui Pușcășel împlinise doar 2 ani, a fost arestat și averea confiscată, astfel că Maria Ciucă, rămasă cu mama, însărcinată, a fost nevoită să dea piept cu greutățile vieții. La vârsta de 4 ani, micuța Maria a învățat să facă ciorapi. Treptat a devenit un ajutor de nădejde pentru mamă, împreună cu sora sa, la încrețitul fustelor, la cusutul ajurului, la cusutul „muscuțelor” din cămășile bărbătești, continuând apoi cu brodatul mânecilor și piepților de la cămășile femeiești. Din momentul în care a pus acul în mână și până astăzi, doamna Maria Ciucă nu a încetat să meșteșugărească, chiar și atunci când a fost plecată din satul natal sau în Statele Unite ale Americii.

Astăzi doamna Maria Ciucă confecționează la comandă costume tradiționale femeiești (ia, poalele plisate, pieptarul din postav, șurțele), bărbătești, de copii și păpuși, calitatea muncii sale fiind recunoscută atât pe plan local și național cât și internațional. Motivele ornamentale inspirate după mostrare lăsate moștenire de mama sau preluate de pe modele foarte vechi de pe cămăși din zonă (doamna Ciucă deținând și o colecție bogată de cămăși) sunt cusute după o regulă nescrisă conform căreia dacă se coase o anumită floare pe lângă „ciocănel” (șirul negru care coboară pe de-a lungul mânecilor sau a piepților) atunci flori asemănătoare sunt cusute și pe șiruri sau la altița de peste umăr.

Citește și: O sibiancă din Poiana, meșter în țesut, a fost numită Tezaur Uman Viu. „Am o fată și doi băieți. Toți știu să coasă”

Este membru în Academia Artelor Tradiționale din România, 31 octombrie 1996. A participat la reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern, Summitul de la Sibiu, Muzeul ASTRA (9 mai 2019).

Conform legislației recent modificate, o sumă lunară de peste 11.000 de lei, în calitate de indemnizație de merit, este destinată celor care dețin titlul de „Tezaure umane vii”.

(Informațiile despre cei doi meșteri populari au fost extrase din prezentările oficiale de pe site-ul Ministerului Culturii)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi