În municipiul Sibiu sunt peste 1200 de copii înscriși la fotbal și doar câteva baze sportive unde să joace. Cele mai multe școli de fotbal și cluburi se înghesuie pe aceleași terenuri, în vreme ce stadioane precum cel al CFR, cel de la Compa sau Mecanica sunt abandonate.
În județ numărul celor interesați să joace fotbal a crescut în ultimii doi ani cu peste 40%. Cu toate acestea, la nivel de profesioniști, în Liga I și Liga II, avem foarte puțini fotbaliști sibieni spre deloc.
Acestea sunt câteva dintre marile probleme cu care se confruntă Asociația Județeană de Fotbal condusă de Ioan Duma de patru ani de zile. Ioan Duma candidează din nou, pentru încă un mandat, alegerile fiind programate pentru 17 februarie.
Sigur că voi candida. Am avut un prim mandat, spun eu, destul de dificil. Am prins poate cea mai grea perioadă a sportului sibian din istoria sa. Niciodată n-am avut o pandemie. În anul în care am câștigat alegerile, în 2020, după o lună și jumătate totul s-a blocat. Știți bine că în 14 martie 2020 s-a închis tot după ce președintele țării a declarat stare de urgență. N-am mai putut să continuăm competițiile, nici să venim la servici. Totul a durat, la nivelul județului Sibiu, până undeva în septembrie 2021, când am început să reluăm competițiile cu teste Covid făcute la șapte zile.
Așadar, a fost o perioadă grea.
O perioadă critică, în care principala preocupare a fost scăparea asociației de faliment, pentru că în 2020 majoritatea primăriilor din județul Sibiu au blocat fondurile alocate către sport, toți banii mergând către teste Covid, măști și paturi de spital.
Bun! A trecut pandemia, ați scăpat de faliment, ce ați făcut pe urmă până în prezent?
După, spre surprinderea noastră, a explodat numărul participanților, al sportivilor. Cred că după un an și jumătate de pauză, în care copiii au stat închiși în casă, părinții în primul rând au vrut să-i ducă la tot felul de manifestări, mai ales sportive. Și atunci a crescut semnificativ numărul participanților...
Dați-ne niște cifre să vedem cu cât a crescut.
Creșterea este de aproximativ 40%. În anul 2020 AJF a avut un număr de 2570 de sportivi cu viză. Aici vorbesc de sportivi activi. Și la finalul anului 2023 am avut un număr de 4267 de vize.
E mult, e puțin, dacă ne comparăm cu alte județe? Ce înseamnă aceste cifre raportat la populația județului?
După cum știți, în anul 2022 Consiliul Județean a făcut o statistică de unde a rezultat că aproximativ 6% din populația județului Sibiu face sport. Aici nu mă refer numai la fotbal. Este un procent destul de mare în comparație cu alte județe. Revenind la fotbal, așa un număr mare de cluburi și jucători nu am avut niciodată. Eu spun că stăm bine, ținând cont că județul Sibiu este unul mediu, cu o populație de sub 500.000 de locuitori. Ținând cont că fotbalul este un sport care, de la o anumită vârstă, se joacă pe terenuri destul de mari, de 100 m, sunt foarte multe localități, mai ales în zona de munte, care nu pot pur și simplu să-și facă o echipă de fotbal pentru că nu au o suprafață plană de asemenea dimensiuni.
Bun, dacă avem o creștere atât de mare a numărului de copii interesați să joace fotbal, eu vă întreb ce le oferiți? Cum îi ajutați să facă sport, să se dezvolte?
Într-adevăr, asociația se ocupă foarte mult de organizarea competițiilor la nivelul județului Sibiu. Poate aportul cel mai mare vine de la cluburi, cluburile care susțin jucătorii prin finanțarea care vine în proporție de 95% de la consiliile locale. Există un procent de 5% unde privații investesc în sport, mă refer aici la firme sau chiar bani din buzunarul unor patroni. Asociația încearcă să-i ajute și începând cu anul 2021 am încercat să facem și să depunem diverse proiecte de finanțare. Cele mai multe sunt fonduri nerambursabile prin agendele sportive de la Primăria Sibiu și Consiliul Județean Sibiu. Poate ajutorul cel mai mare l-am avut de la Romgaz, care în 2022 și 2023 ne-au sponsorizat cu aproximativ 250.000 de lei. De banii aceștia am organizat competiții în județ și am ajutat cluburile, toate echipele de liga a V-a primind câte un rând de echipament sportiv. Și toate cluburile de la nivelul copiilor, juniorilor, liga a IV-a și liga a V-a au primit câte zece mingi.
E un sprijin minim, dar un ajutor ca prin toate localitățile să se joace fotbal.
Dacă stăm să ne uităm, zece mingi pare puțin. Dar noi am cumpărat undeva la peste 800 de mingi. Și problema mare a asociației este numărul foarte mare de cluburi. Nu putem să finanțăm un club și pe altul nu. Trebuie să asigurăm un tratament egal. Noi am avea nevoie de sume mult mai mari ca să putem să sprijinim într-adevăr cluburile.
Aceasta este situația de până acum și din prezent. Ce vreți să faceți de acum înainte? Cu ce planuri mergeți să cereți voturile și ce le promiteți?
În primul rând, acum se lucrează și suntem în discuții cu cluburile pentru că fără doar și poate, Asociația Județeană are nevoie de o strategie a sportului în județul Sibiu. N-am avut niciodată așa ceva și suntem aproape de finalizarea ei.
A sportului sau a fotbalului.
A fotbalului, am vrut să facem împreună o strategie clară pe cel puțin patru ani, astfel încât toată lumea să știe în ce direcție mergem. Vrem să îmbunătățim competițiile de juniori care au cunoscut o creștere majoră, cea mai mare creștere. AJF organizează în ediția aceasta de campionat, 2023-2024, un număr de 17 competiții de juniori. Avem competiții pentru copii de la vârsta de 7 ani până la vârsta de 17 ani, pentru fiecare an în parte, ceea ce n-a fost până acum patru ani. Înainte se organizau doar din doi în doi ani.
Practic, nu există weekend sau săptămână fără să avem meciuri de fotbal.
Sunt organizate aproximativ 100-110 meciuri pentru copii și juniori. Și pe lângă acestea avem trei competiții pentru seniori, Liga IV și Liga V la seniori, plus că a început de curând ediția a IV-a a campionatului județean de fotbal în sală. Este o competiție care a avut prima ediție în februarie 2020, chiar înainte de pandemie.
Ok, văzând că sunt atâtea meciuri săptămânale și o creștere a copiilor dornici să joace fotbal, ce șanse sunt ca în următorii ani să vedem mai mulți fotbaliști sibieni făcând pasul la profesioniști. Să vedem sibieni jucând la FC Hermannstadt, la Șelimbăr, în Superliga la alte echipe sau în Liga II?
Sunt foarte multe cauze și probleme până să vedem un jucător că ajunge să joace la Liga I. Bineînțeles, asta se întâmplă peste tot. Și anume, la vârste mici să avem un număr foarte mare de copii interesați de fotbal și pe măsură ce înaintează în vârstă să scadă interesul. Contează foarte mult talentul, pregătirea, infrastructura, condițiile oferite de cluburi... astfel încât, zic eu, măcar 10% să facă pasul către fotbalul de performanță.
Deci nu-i de ajuns doar talentul.
În fotbalul de astăzi talentul este undeva la 30%. Nu mai contează atât de mult ca acum 50 de ani, când foarte multe se făceau din talent. Astăzi fotbalul se joacă foarte mult pe forță, pe viteză, pe agresivitate și atunci, dacă jucătorul la vârsta când face pasul înainte de la copii la juniori, adică undeva între 13 și 14 ani, dacă nu are condiții suplimentare de pregătire, nu face nimic. Mă refer aici la sală de forță, antrenor specializat pe pregătire fizică, nutriționist, kinetoterapeut...
Altfel spus, este nevoie de un club profesionist cu adevărat.
Da, vedeți că problema cea mai mare la noi - și o spun încă o dată - este infrastructura. Fără o infrastructură adecvată nu putem avansa. Avem și acum echipe afiliate la FRF care participă la competiții de juniori U15, U16, U19, deci la vârste la care jucătorul este destul de matur, și ei fac antrenamente pe suprafețe de 100 metri câte două grupe, împărțind terenul în jumătate. Performanța nu se poate face așa.
Ce am mai constatat în ultimul timp de la cluburile sibiene, tot mai mulți copii pleacă de la vârste destul de fragede la cluburi din alte județe, unde poate că există condiții mai bune.
Să le spunem pe nume, există baze sportive mai bune, unde administrația locală investește mai mult, la Cluj, la București, la Constanța, Craiova...
Majoritatea la Cluj, că este apropiat de Sibiu. Este păcat să plece copilul, încă neformat ca fotbalist, de la vârsta de 15 sau 16 ani. Probabil aici intervine și părintele. Eu cred că pe plan local cluburile le dau drumul pentru că văd că nu pot să meargă mai departe.
În campionatele europene vedem tineri talentați de 16-17 ani care joacă în prima ligă, nu-i mai ține nimeni să joace pe terenuri sintetice la marginea orașului.
Acum, să știți că academiile fac eforturi foarte mari, mai ales cele afiliate la FRF: Alma, Hermannstadt, Interstar, Șelimbăr, Mediaș, cu scopul de a ține jucătorii și de a le oferi diverse facilități. Programe suplimentare de pregătire se fac tot din acest motiv, să nu le plece jucătorii prea repede.
Atâta timp cât n-au o bază de pregătire modernă și profesionistă, trebuie să vândă jucătorii. Și, până la urmă, aceasta este menirea lor, să formeze jucători.
Da, important este ca numărul lor să fie cât mai mare la nivel de copii. Normal că sunt cluburi care o să activeze tot timpul la nivelul județului, aceasta este într-un fel și trambulina de lansare pentru cluburile mici, să dea jucători academiilor, care mai departe îi dau cluburilor mari.
Alternativa fiind, ceea ce este foarte comun și la Sibiu, să vedem echipele mari cu o mulțime de jucători străini în lot, care joacă la un nivel bun sau mai puțin bun.
Ne place sau nu, asta e realitatea. Eu nu pot să comentez. Bineînțeles că și eu aș vrea să văd echipe din județul Sibiu cu jucători sibieni. Sau la echipe de liga I. Dar, deocamdată, realitatea și vremurile ne spun că nu se poate. Dacă un club optează pentru jucători din altă parte ceva nu este în regulă pe aici, ori valoarea jucătorilor, ori prețurile lor... asta este! Suntem în Europa și nu putem să îngrădim dreptul la muncă nimănui.
Ați menționat, de mai multe ori, că marea problemă este infrastructura. Există vreo perspectivă pentru 2024 în acest sens? Știm că AJF nu are fonduri proprii să investească în baze sportive, dar poate aveți parteneriate cu Federația, proiecte cu investitori privați, planuri de dezvoltare...
Este foarte greu și să știți că cei mai importanți actori rămân primăria Sibiu și Consiliul Local Sibiu. Nici pe axa de finanțare care se desfășoară acum pe fonduri europene nu există pentru asociații vreo posibilitate de finanțare. Nu există linie de finanțare pentru accesare de fonduri pentru infrastructură mare, există fonduri pentru primării, consilii județene și ministere.
Federația Română de Fotbal parcă are un program de construire baze sportive în parteneriat cu autoritățile locale, nu?
Federația are un proiect în desfășurare de șase ani de zile, împreună cu UEFA. Dacă un consiliu local sau județean pune la dispoziție o suprafață plană de minim 14.300 mp, adusă la standarde, cu drenaj, parcare, vestiare, Federația vine și pune covorul sintetic de calitate superioară gratuit. La Sibiu nu s-au găsit suprafețe disponibile atât de mari, ultima discuție avută în 2022, între domnul președinte Burleanu și doamna primar Fodor, se pare că cea mai mare suprafață disponibilă pe care Sibiul o are acum este în suprafață de 9-10 mii de mp, ceea ce nu ajunge. Aceeași discuție s-a purtat cu doamna președintă Cîmpean la CJ și consiliul chiar nu deține nicio suprafață de teren în municipiul Sibiu.
Totuși, Federația Română de fotbal a adus echipa națională să joace la Sibiu, de mai multe ori. Sunteți în relație bună? E Sibiul pe harta FRF?
Da, FRF prin președintele Burleanu a lăudat primăria Sibiu pentru stadionul municipal cel nou. Spune că este cel mai modern și calitativ stadion din România pentru infrastructura și facilitățile oferite, mai ales vestiare, suprafață de joc, anexe... tot ce trebuie. Iată că după atâția ani avem fotbal internațional de calitate la Sibiu!
De acord, dar aici vorbim doar de vârf, elitele, nu baza, nu județul.
Aici este supărarea noastră. Fără doar și poate stadionul trebuia să se facă, dar problema mea cea mai mare sunt cei 1200 de copii din municipiul Sibiu, legitimați la fotbal, care din păcate trebuie să joace pe doar două suprafețe sintetice: La municipal, lângă stadionul cel nou, și la Petricica, lângă Căminul 7, unde e privat. Știm foarte bine că aparține de Mitropolia Ardealului.
Nu vă doare sufletul când vă uitați pe geamul biroului și vedeți terenul de la Compa care stă nefolosit? Sau cel al CFR-ului, din Broscărie, pe care pasc vacile? În timp ce copiii n-au unde să joace.
Da, mă doare, dar cum știți foarte bine, după Revoluție stadionul de la Compa este privat, aparține de fabrică. Nu putem să intervenim și nici primăria nu poate să intervină. Terenul de la CFR ar fi singurul care s-ar putea utiliza, dacă s-ar face lobby mai mult să treacă în administrarea primăriei Sibiu de la Ministerul Transporturilor. Am înțeles că aparține de CFR Marfă – Regionala Brașov. A fost o suprafață de joc la Mecanica, care s-a distrus și aceea. Am înțeles că încep să construiască blocuri pe ea.
Și am înțeles că primăria Sibiu va da drumul din primăvară noii baze sportive de la Obor.
Ați putea organiza acolo competiții?
Fără doar și poate, numai că acolo este o suprafață naturală, trebuie îngrijită corespunzător. Nu știu dacă primăria va da acordul cluburilor să joace. Cred că accesul va fi totuși limitat să nu se distrugă, o suprafață naturală nouă presupune alte cerințe decât una sintetică. Sper să joace și acolo cât mai multe echipe de Liga a IV-a, am înțeles că este un gazon foarte bun, are și nocturnă și calitatea jocurilor să crească. În momentul de față sunt două suprafețe în municipiul Sibiu unde se joacă meciuri de Liga IV: La Voința – care are un gazon destul de prost, și Oborul.
Voința nu este abandonată, dar se prezintă într-o stare foarte proastă, mai ales zona de vestiare și tribune.
Este o stare de degradare evidentă și în fiecare an ne chinuim să-l omologăm, fiind totdeauna la limita regulamentului. Nu mai vorbesc de vestiare care arată ca acum 60 de ani, absolut nimic nu s-a făcut. Și suprafața de joc nu este cea mai bună din cauza faptului că acolo, de dimineața până seara, fac antrenament grupele de juniori de la Hermannstadt, Alma, Șelimbăr, iar în weekend sunt jocuri de juniori U19, U16, plus echipa de Liga a IV-a, Arsenal Quantum Sibiu joacă meciurile oficiale.
Asta arată că efectiv nu ai unde, din acest motiv se înghesuie toți.
Nu ai unde că la Liga a IV-a, cea mai înaltă la nivel de județ, participă 14 cluburi. N-am omologat în Sibiu decât terenul de la Obor și Voința, după cum am spus, cu chiu, cu vai. Din păcate, municipalul sintetic și Pietricica, neavând condițiile minime necesare, nu pot fi omologate. Suprafețele de joc sunt sub standardele minime pentru meciuri de seniori.
Ca să nu încheiem pe un ton pesimist... crește numărul copiilor dornici să joace fotbal, în tot județul, a crescut numărul cluburilor, motiv pentru care pregătiți acum o strategie în premieră a fotbalului sibian. Sperăm că se va schimba ceva?
Eu așa cred, vom avem puncte clare de dezvoltare, primordial va fi jucătorul și ne axăm foarte mult pe dezvoltarea fotbalului la copii și juniori. Cum bine știți, la seniori, fotbalul la nivelul acesta este de amatori. Eu cred că județul Sibiu are resurse foarte mari, sunt și mai mulți copii care vor să vină la fotbal, avem multe zone încă neacoperite unde copiii nu joacă fotbal. O zonă precum Valea Hârtibaciului este foarte slab reprezentată pe harta fotbalistică a județului, aici sper să mai atragem câteva echipe, avem în Liga a V-a Vurpăr, Chirpăr, Nocrich și Agnita, cu patru grupe de juniori. Pe timpuri erau mult mai multe. Marpod și Alțâna ne dau semnale că sunt interesate.
Cum spuneați, cerere este, dorință este, sprijin trebuie și bază materială.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 4066
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Sibian
Acum 2 ore
Finch
Acum 2 ore
Georgela Caramitru
Acum 3 ore
Muresan
Acum 3 ore
@Aci Dutu