Duminică,
14.04.2024
Cer Senin
Acum
12°C

Cosmin Roșu, AJOFM Sibiu: Forța de muncă disponibilă în județul Sibiu nu acoperă nevoile pieței în niciun domeniu

Cosmin Roșu, AJOFM Sibiu: Forța de muncă disponibilă în județul Sibiu nu acoperă nevoile pieței în niciun domeniu

Cât de sănătoasă este economia județului Sibiu, dacă mai este loc de investiții noi, dacă este posibil să vedem o criză economică în 2024, de ce avem un șomaj atât de mic și când am avut ultima disponibilizare în masă, acestea sunt doar câteva dintre teme de discuție și întrebările pe care i le-am adresat domnului Cosmin Roșu, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu. Ce viitor are piața muncii din județul Sibiu aflați în rândurile următoare.

Înainte de sărbători am avut o disponibilizare în masă, o companie dând afară câteva zeci de angajați. A fost un caz izolat sau poate deveni o tendință pentru anul 2024? Ce semnale aveți din piață?

Semnalele noastre sunt că nu avem motive de îngrijorare. Haideți să vă explic, pe scurt, procedurile noastre. Orice angajator care are dificultăți economice și intră într-un proces de reorganizare poate să apeleze la această procedură a disponibilizării colective. Ea este obligatorie pentru o anumită categorie de angajatori, care au peste 50 de angajați, dar devine facultativă în condițiile în care obligațiile legale sunt îndeplinite. De multe ori există dorința angajatorului de a ajuta oamenii. Nu sunt obligații legale de preconcediere pentru 10-15 angajați, dar doresc ei să-i ajute. În decursul anului 2023 am avut acest eveniment în luna decembrie, cu închiderea unei secții de producție. Aici numărul total al celor disponibilizați a ajuns la 42. Dar noi am avut luni în care au fost și peste 70 de disponibilizați, numai că nu au fost de la aceeași firmă.

Deci nu a reprezentat ceva deosebit, ci doar un moment mediatizat.

A fost mediatizat pentru că în decursul anului 2023, în afara unor concedieri la nivel național din partea unor companii mari, care poate aveau doi-trei oameni în județul Sibiu, am avut oficial doar două concedieri colective în județul Sibiu. Nu este o chestiune curentă, care să se întâmple în fiecare lună. Procedurile sunt foarte clare pentru noi și pot să spun că avem un pol economic bine dezvoltat...

Cum sunt așezate lucrurile pe piața muncii din județul Sibiu la început de 2024? Există impresia generală că avem companii mari, stabile, un șomaj mic...

Toate acestea sunt adevărate. Avem o piață a muncii bine pusă la punct, puțin flexibilă. În momentul actual forța de muncă disponibilă, comparativ cu nevoile angajatorilor este deficitară. Noi avem multă forță de muncă care nu este din categoria disponibilă, pregătită și calificată pentru job-urile de pe piață în momentul acesta. Forța de muncă disponibilă în județul Sibiu nu acoperă nevoile pieței în niciun domeniu, de aceea avem solicitări noi, avem solicitări în fiecare săptămână de la angajatori care doresc să aducă personal din spațiul extracomunitar. Evident, cu toate avizele necesare de la inspectoratul pentru Imigrări. Există acea normă anuală pe care Guvernul o aprobă.

Țin minte că în anii anteriori aducerea de forță de muncă din Asia, Pakistan, Nepal, era privită ca o curiozitate exotică. Acum pare să fi devenit o nevoie reală, o obișnuință.

Aducerea de personal din Asia în zona Sibiului aproape că a devenit o regulă, nu o excepție. Noi avem solicitări din foarte multe domenii, aș putea spune chiar că din toate domeniile. Există o etapă procedurală care trece și pe la AJOFM în tot procesul acesta și avem cele mai multe solicitări de la domeniul HORECA, domeniul hotelier, partea de restaurante, ospătari, femei de serviciu, cameriste, bucătari. Se caută cam tot ce ține de domeniul acesta. Construcțiile au iarăși cerere mare, inclusiv de la vulcanizări și service-uri auto avem cerere. Decizia fiecărui angajator este decizia pe care el o consideră oportună pentru politica de personal. Poate să caute oameni în Sibiu, poate să caute pe raza a cinci județe în jur sau poate să opteze să aducă din altă parte. Sunt firme specializate în România care au inclusiv portofolii de persoane pregătite pentru a aduce oameni din Asia. Ai nevoie de cinci fierari-betoniști? Noi avem, alege din lista aceasta! E mai simplu pentru un angajator.

Cât a ajutat în a umple acest gol de pe piața muncii personalul sosit la Sibiu din Ucraina?

O situație clară a refugiaților ucraineni noi nu avem. Am înregistrat în ultimii doi ani, de când există acest conflict armat, un număr limitat de persoane deoarece ei pentru a dobândi în România drept de muncă este suficient să se înregistreze pentru ședere temporară. Pentru a dobândi alte facilități nu era nevoie să treacă pe la noi. Abia în 2023 au fost cumva cointeresați să se înregistreze la AJOFM pentru a beneficia în continuare de sprijin pentru chirie și ce forme de sprijin mai primeau ei de la statul român. Din informațiile neoficiale ar fi peste 500 de persoane cu CNP-ul ucrainean, ca să spun așa, care lucrează în județul Sibiu sau au lucrat la un moment dat.

Dacă e să facem o comparație cu cei care vin din Asia, numărul este mic.

Proporția este mică și este posibil ca anumite persoane din Ucraina să lucreze în județul Sibiu și angajatorii să fie din alte județe. Din evidențele noastre principala lor dificultate este că nu cunosc limba, unii dintre ei nu au nici măcar abilitatea aceasta. Unui economist sau unui funcționar bancar îi este foarte greu să lucreze altceva decât o muncă necalificată în domeniul industrial sau construcții. Este foarte greu pentru ei. Un bărbat poate să spună că a mai dat cu ciocanul pe acasă, dar el a lucrat în bancă și era contabil. Nu poate să fie zidar. Este la fel de valabil și pentru o femeie cu doi copii, ca să dau alt exemplu. Este dificil pentru persoanele din Ucraina care își caută un job și nu au pregătirea necesară pentru nevoile pieței. Cei care vin din Asia sunt gata calificați, că tocmai de aceea sunt aduși de acolo, ei intră direct în activitate.

Poate deveni asta o vulnerabilitate pentru Sibiu, faptul că piața muncii are nevoie de atât de mulți muncitori din afara județului și străinătate?

Acesta este un subiect care nu are legătură directă cu politicile naționale. Rolul unui guvern este să asigure un mediu propice dezvoltării economice. Dacă piața de forță de muncă din România este deficitară din mai multe motive, ca număr, calificare și așa mai departe, statul român trebui să găsească soluții și are soluții temporare, de scurtă și de lungă durată. Vă dau niște exemple. AJOFM de ani de zile subvenționează ocuparea anumitor locuri de muncă cu anumite categorii considerate defavorizate pe piața muncii. Subvenționează programe de ucenicie, stații, asigură gratuit cursuri de calificare sau specializare pentru cei care își doresc acest lucru. Direct sau indirect, adică facem noi cursuri sau avem parteneriate cu cei care fac astfel de cursuri. Există forme de sprijin pentru persoane care doresc să aibă o formă de certificare a unor competențe profesionale. Avem, în același timp, parteneriate cu diferite ONG-uri și asocieri de firme care organizau calificări, specializări, în programe finanțate din fonduri europene. Și, din nou, noi făceam partea de mediere și consiliere și persoanele beneficiau acolo de specializare. În același timp, dacă nu găsești pe piața internă și nevoia este stringentă, statul român trebuie să asigure angajatorului posibilitate să-și aducă din altă parte personal. Atunci se acordă un număr de permise de muncă, 100.000 sau 120.000 de pe an, la nivel național. Eu sunt convins că dacă piața muncii cere se vă mări acel număr de permise.

Ele sunt alocate și pe județe sau la nivel național și de acolo se împart?

La nivel național, nu știu cum sunt împărțiți la nivel de județe pentru că acolo este o altă instituție care se ocupă de așa ceva. Dar indiferent unde te înregistrezi, tu ai drept de muncă în România. Poți să te înregistrezi la Baia Mare sau la Sibiu și să lucrezi unde vrei.

Aveți o estimare câți au sosit la Sibiu?

Nu. Este probabil de ordinul miilor, problema este că dorințele angajatorilor nu coincid cu realitatea întotdeauna. Vă dau un alt exemplu. Solicită o firmă pentru un domeniu, să zicem că are cinci locuri disponibile pentru tehnician, pentru șoferi și mecanici. Noi încercăm să-i găsim personal, nu găsim, îi transmitem că nu avem disponibil pentru acele posturi. El solicită de la Imigrări acel permis pentru cinci persoane, dar reușește să finalizeze procesul de angajare pentru doar două persoane. La final, noi dacă este să cuantificăm ceea ce s-a solicitat nu știu dacă mai coincide cu realitatea. Eu cred că sunt câteva mii de persoane la nivelul județului Sibiu și probabil că vor fi tot mai mulți, dacă se dezvoltă și zona construcțiilor de infrastructură.

Acesta era un alt subiect pe care voiam să-l discutăm. Constructorul turc, cel care se ocupă de două loturi ale autostrăzii Sibiu-Pitești, are nevoie de mii de oameni. Probabil că o să ia angajați și din satele de pe traseul autostrăzii, dar nici gând să acopere necesarul. V-a contactat cineva, colaborați, faceți demersuri să găsiți angajați?

Recent am aprobat, mai bine spus am încercat să găsim o soluție și știu că se apelează la soluția aducerii de personal din țările extracomunitare pentru acest constructor. Știu că își căuta șoferi și mecanici întreținere pentru utilaje. Asta a fost recent. Dar să știți că în permanență aceste job-uri care sunt necesare pe șantiere sunt solicitate de la AJOFM Sibiu. Noi încercăm să direcționăm personal acolo unde este nevoie. Din păcate, nu prea găsim. Decizia finală este la angajator și la viitorul angajat. Promovăm aceste locuri de muncă și la noi pe site, și la panoul de la parterul Agenției, și în târgurile pe care le organizăm... Încercăm să sprijinim cât de mult putem acest angajator, dar modul în care solicită în continuu ne arată că nu-și găsește oameni, de fapt. Cred că oricum piața este limitată. Dacă luăm toate comunele de pe traseul autostrăzii Sibiu-Pitești nu găsim o mie de oameni apți de muncă pentru șantierul respectiv. Spun apți de muncă pentru că, probabil, poate mai sunt pensionari care și-ar dori să muncească, dar nu pot să facă față pe un șantier. Eu vorbesc doar de persoane apte de muncă, care să meargă pe șantier.

Altfel spus, cine citește și vrea să muncească la autostrada Sibiu-Pitești trebuie să vină la sediul AJOFM Sibiu, sunt joburi destule.

Absolut. Pot să contacteze agenția pentru orice fel de informații. Eu am înțeles, deși nu știu exact cum funcționează înțelegerea, că sunt implicați și primarii de pe traseul autostrăzii, în sensul că mediatizează în comunitatea locală și anunță inclusiv pe cei plecați în afară: Dacă vreți un loc de muncă acasă, plătit decent, haideți la autostradă.

Ați menționat mai devreme flexibilitatea piețe muncii. Ar putea fi asta o problemă pentru județul Sibiu?

Eu nu cred că este o problemă și că nu este flexibilă piața muncii. Fiecare angajator din Zona Industrială are niște marje limitate, nu neapărat că nu vrea să fie flexibil. Eu flexibilitatea la o companie mare o văd în sensul în care este pregătită să asigure personalului care vine nepregătit, sau parțial pregătit, forme de specializare. Dacă ei produc accesorii sau componente auto, nu pot să angajeze direct pe post fierari-betoniști, dar pot să ia un fierar-betonist și să-l califice la locul de muncă, dacă vrea să lucreze pe bandă. Însă nu poate schimba un montator subansamble cu un zugrav, că nu are cum. La un moment dat erau cunoscute în Sibiu unele firme ca și ”fabrici de ingineri”. În sensul că mergeau oamenii după ce terminau o facultate și lucrau un an, doi, căpătând experiență lucrând. Angajatorul mic, mediu, nu poate să se opună plecării angajatului, iar ofertele din alte zone, din partea marilor angajatori, erau mult mai mari. Mulți nici nu se supărau, îi înțelegeau că pleacă. Erau așa-zise pepiniere pentru că angajatorii căpătau experiență.

Acesta este un exemplu că o concurență sănătoasă pe piața muncii poate fi benefică pentru oameni, sibieni.

Întotdeauna.

Aveți informații, semnale din piață legate de noi posibile investiții mari în județul Sibiu în 2024? Vă caută investitorii să vă întrebe dacă și-ar găsi personal?

Noi nu avem aceste informații despre fabrici noi. Sunt ferm convins că fiecare știe deja cam care este lipsa pe piața muncii a personalului calificat și își face propriile calcule. Eu, dacă aș fi investitor, aș avea nevoie de două elemente: Cu ce mă extind financiar și cine va lucra acolo? Le gândesc în paralel și sunt convins că firmele care se gândesc la extindere au deja o politică de personal gândită, încep formele de recrutare folosind toate mijloacele, AJOFM, companii de recrutare, presă...

Dar realist vorbind, dacă ne uităm la rata șomajului care este extrem de scăzută, șansele sunt foarte mici.

Rata șomajului este oscilantă între 1,7% și 2,5%. Cam aceasta a fost marja în ultimii patru ani. Astăzi avem o rată a șomajului de 2,17%.

Nu vi se pare mică?

Este o rată mică pentru că este mică în toată România. Dezvoltarea din ultimii ani a creat foarte multe locuri de muncă și ce care au vrut să-și găsească un job l-au găsit. Cei care nu au găsit și au vrut să se reorienteze, a avut ocazia să se specializeze, să se recalifice de la zero. Nu prea mai există persoane în șomaj care să stea perioade lungi de timp. Numărul celor înregistrați la noi și considerați șomeri de lungă durată este în continuă scădere de șase ani. În fiecare an sunt tot mai puțini.

Presiunea aceasta pe piața muncii nu are ca efect și creșterea salariilor? Dacă nu ai oameni pe piață, încerci să-i convingi pe cei puțini existenți cu salarii mari sau un pachet consistent.

Teoretic și asta înseamnă, un salariu mai bun. Fiecare angajator își gândește propria politică de personal și poate fi privită din două părți. Da, un salariu mai bun pentru oameni, dar din alt punct de vedere prețuri mai mari. Un salariu mai mare înseamnă costuri mai ridicate și prețul final al produsului este mai scump. Este un cerc vicios. Plus că este și această problemă la nivelul țării noastre, eu numesc o problemă mobilitatea forței de muncă. Cu toate că este stimulată, AJOFM are o serie de prime pe care le acordă prin aceste programe de mobilitate. Îți schimbi domiciliul, îți schimbi locul de muncă...

Dați-mi câteva exemple, ce cuantum au acest prime și cum se acordă ele?

Sumele pornesc de la vreo 1.000 de lei ajung până la 15.000 de lei. Sunt mai multe forme și cine este interesat găsește toate detaliile dacă sună sau vine la noi. Dar ca să înțelegeți, există primă de relocare pentru cine își găsește un loc de muncă la peste 50 de kilometri, dacă îți și schimbi domiciliul acolo, dacă vii și te muți într-o localitate din lista localităților stabilite în fiecare an de Ministerul Muncii ca fiind localități considerate defavorizate. Nu poți nici să te muți de la Constanța la Sibiu și să te aștepți să primești bani pentru că sunt două poluri de dezvoltare urbană. Scopul acestor programe este de a stimula ocuparea locurilor de muncă vacante cu persoane din zonele unde există mai multe persoane fără un loc de muncă în zonele unde cererea este mare. Sistemul funcționează inclusiv dacă ne referim la localități din județul Sibiu. Aceasta este o formă de sprijin. Pe urmă există o altă formă de sprijin pentru persoanele care se angajează la peste 15 km de casă și fac naveta. Primesc o sumă de bani pe o perioadă de un an de zile care să-i ajute la deplasarea de acasă la locul de muncă. Sunt inclusiv prime de încadrare care se acordă. Ești șomer, te-ai angajat, primești o mie de lei.

Primești banii aceștia doar dacă vii la AJOFM și își găsești un loc de muncă.

Exact. Multă lume are impresia că noi suntem o agenție de ocupare, de șomaj, sau un serviciu public de ocupare a forței de muncă. Nu este așa. Orice persoană aflată în căutarea unui loc de muncă se înregistrează la noi și beneficiază de niște servicii. Ce înseamnă asta? Că nu trebuie neapărat să fii o persoană fără un loc de muncă, poate vrei să schimbi locul de muncă, poate vrei să schimbi aria de interesa sau, cine știe, s-a nimerit să lucrezi ceva sub pregătirea ta și îți dorești mai mult. Inclusiv dacă nu îți place locul de muncă poți să apelezi la noi. Noi suntem la dispoziția tuturor pentru a-i consilia, ai media, pentru a le găsi oferte de job-uri și pentru a-i direcția unde este mai bine pentru ei.

În încheiere mai vreau să vă întreb despre schimbările legislative din România de la finalul anului 2023 și începutul anului 2024. Sunt noutăți fundamentale, majore, care să ne afecteze pe viitor?

Aici timpul o să demonstreze. Din punctul meu de vedere, ca și reprezentant al AJOFM Sibiu, nu este nicio schimbare legislativă negativă. Știu că sunt niște modificări la nivel de impozitare a companiilor...

A fost și o creștere a salariului minim...

Da, a fost și o creștere a salariului minim, există niște discuții referitoare la deductibilitățile fiscale ale unor anumite companii. Cred că toate au fost gândite cu scopul de a reduce evaziunea fiscală. Nu cred că sunt efecte negative. Ca să vă dau un exemplu, am auzit un zvon că dacă vor fi impozitați IT-știi se va distruge industria IT. N-am auzit de probleme în domeniu, probabil că este și timpul scurt. Este posibil ca angajatorii să renunțe la o parte din profit, iar angajații să rămână cu același salariu. Cunosc un caz similar din industria alimentară unde, la fel, existau niște facilități. Angajatorul le-a transmis tuturor să stea liniștiți că va suplini firma, va suporta costurile. În rest există foarte multe zvonuri pe piață că urmează o criză economică majoră, că urmează o lipsă de lichidități... sunt zone la nivel mondial unde pot apărea probleme, dar în zona noastră nu văd probleme. Aduceți-vă aminte de marea criză din 2008, când Statele Unite și-a lăsat băncile să cadă. Uniunea Europeană a decis să le sprijine. Cu împrumuturi, cu dobânzi, dar să nu se închidă. Fiecare guvern, până la urmă decide pentru bucătăria proprie ce dorește să facă. Dacă sunt măsuri clare de sprijinire a economiei în momente de criză, efectele pot fi diminuate. Cum a fost în 2020-2021, eu vă spun că doar la nivelul județului Sibiu peste 3.000 de angajatori au beneficiat de toate formele de sprijin, precum șomajul tehnic, și alte câteva mii au beneficiat de forme suplimentare, cum ar fi reducerea timpului de lucru, acel Kurtzarbeit. Finalitatea? Nu s-au închis fabrici, nu a crescut șomajul, oamenii și-au păstrat locurile de muncă. În 2020 a început toată nebunia în luna martie și aveam un șomaj de 2,07%. Am închis anul cu 2,79%, asta înseamnă câteva sute de persoane în plus, la nivelul județului. Pe tot parcursul anului 2021 am oscilat în prima parte între 2,2% și 2,6%, pentru ca în a doua parte să trecem sub 2%, până la 1,86%. Toate acestea s-au datorat în primul și primul rând sprijinului primit de către angajatori din partea statului român. Cu scopul de a menține locurile de muncă. Eu zic că a fost un factor decisiv.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

2 comentarii

Newman

Acum 1 lună

Ministra justitiei a oferit solutia: peste 20000 de detinuti apti de munca. sunt disponibili.Trebuie doar ca angajatorii sa faca solicitarea.
Raspunde

2cents

Acum 1 lună

Ma repet: Dupa zeci de ani de atrofiere a pietei muncii locale cu salarii care frizeaza salariul minim, dupa ce oamenii muncitori au plecat in pribegie sa lucreze la altii, normal ca nu gasiti. Cei ramasi sunt cei care baga de vina posmagilor. Vina penuriei de forta de munca este totusi in mare parte opera patronatelor care mereu au preferat sa traga salariile in jos mult sub ce ofereau tarile din vest.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus