Arhitecții sibieni critică noul PUG: de la asaltul asupra parcului Sub Arini, la ratarea zonei metropolitane și interdicțiile despre care nimeni n-a vorbit

20 Aprilie 2024 17:50

Organizația profesională a arhitecților sibieni critică aspru ceea ce a rezultat până acum în cadrul contractului de un milion de euro pentru actualizarea Planului urbanistic general al Sibiului. Indicând obiective ratate, precum o și mai mare alambicare a regulilor urbanistice din oraș, arhitecții propun reluarea consultărilor publice după ce vor fi analizate observațiile lor.

15 arhitecți din cadrul Ordinului Arhitecților din România filiala Sibiu-Vâlcea s-au împărțit pe mai multe grupuri de lucru pentru a analiza noul Plan urbanistic general (PUG) preliminar al Sibiului, aflat într-o serie de consultări publice în ultimele săptămâni. Arhitecții sibieni semnalează că noua documentație a fost elaborată fără ca expertiza lor să fi fost folosită, deși a fost pusă la dispoziție.

Încă de la bun început, arhitecții sibieni arată că ceea ce a fost prezentat în ultimele săptămâni diferă față de ceea ce a fost promis în urmă cu mai bine de trei ani, când a fost semnat contractul în urma unui concurs prin care viziunea desemnată câștigătoare propunea un concept „bazat pe inele concentrice”. „Conceptul a fost abandonat. În PUG preliminar nu sunt formulate și evidențiate direcții clare de dezvoltare”, arată arhitecții sibieni.

Aceștia subliniază faptul că documentul prezentat de asocierea câștigătoare după trei ani de lucru alături de rarefiata direcție urbanistică a Primăriei include studii care confirmă ceea ce era discutat public de multă vreme: și anume că este esențială asigurarea unei corelări a dezvoltării Sibiului cu localitățile imediat învecinate. Pentru acest lucru, noul PUG al municipiului trebuia armonizat cu planurile urbanistice ale localităților învecinate, fapt promis la semnarea contractului, dar care nu s-a mai întâmplat.

„Cum în acest moment al pregătirii documentației PUG Sibiu nu a fost posibilă inițierea și finalizarea unor documentațiilor de acest tip, considerăm necesare următoarele: consultarea la nivelul zonei metropolitane Sibiu și stabilirea de obiective comune care să fie integrate în documentația PUG Sibiu actualizat și a documentațiilor ulterioare de amenajarea teritoriului pentru zona periurbană de tip Plan de amenajare a teritoriului zonal; consultarea cu Consiliul Județean Sibiu în vederea corelării obiectivelor generale de dezvoltare a municipiului Sibiu la nivel județean, coordonarea documentațiilor și corelarea obiectivelor PATJ județul Sibiu și PUG Sibiu”, propun arhitecții sibieni.

Impactul pe care ar putea să îl aibă centura ocolitoare sud în planificarea dezvoltării spațiale și evitarea posibilelor efecte negative, modul în care blocurile și de peste 15 etaje din Șelimbăr afectează silueta urbană a Sibiului, legăturile preconizat a fi dezvoltate între Sibiu și Ocna Sibiului și – mai ales – „analiza dezvoltării intensive a zonei limitrofe cu Cisnădie” sunt realități care nu au fost avute în vedere în noul PUG și care se cer studiate și transpuse într-un set de măsuri și prevederi, mai arată reprezentanții OAR.

Ultima remarcă – cea referitoare la dezvoltarea zonei limitrofe cu Cisnădie – este făcută în contextul în care firma care conduce asocierea câștigătoare a contractului de actualizare a PUG-ului Sibiului – Daedalus Proiect SRL – aparține familiei Ioanei Cristian, fosta arhitectă șefă a Cisnădiei.

„În documentația supusă consultării publice nu se evidențiază clar, nici în partea desenată, nici în regulamentul local de urbanism, prevederi care să vină ca răspuns la obiectivele propuse la nivelul zonei periurbane respectiv:

• conectarea și corelarea direcțiilor de dezvoltare cu localitățile vecine (identificarea și soluționarea problemelor de infrastructură comună);

• transport în comun cu definirea zonei metropolitane;

• definirea inelelor trei și patru”, observații ale OAR Sibiu referitoare la noul PUG al Sibiului

Amenințări asupra spațiilor verzi

Nici în ceea ce privește protejarea spațiilor verzi existente, noul PUG nu scapă de criticile arhitecților sibieni. Aceștia arată că inclusiv parcul Sub Arini, de exemplu, la fel ca și zona Văii Săpunului sunt afectate de prevederile noului PUG ca urmare a faptului că în imediata vecinătate a acestora a fost prevăzut un procent de ocupare a terenului de 20% și un coeficient de utilizare a acestuia de 0,6.

„Conservarea Parcului Sub Arini sau a zonei Văii Săpunului sunt afectate de propunerile pe terenurile proprietăți private a unor dezvoltări urbanistice cu POT 20%, CUT 0,6, regim de înălțime P+2 cu posibilitate de îngrădire sau de mărirea regimului de înălțime la P+3+R/M din cadrul terenului situat în vecinătatea foișorului și locului de joacă din Parcul Sub Arini. Centurile verzi dorite (inovație a noului PUG – n.r.) se rezumă, punctual, la un segment de dimensiuni reduse care include Parcul Belvedere deja realizat”, scriu arhitecții, care atrag atenția că noua documentația ratează inclusiv preluarea unor aspecte stabilite ca urmare a studiilor de fundamentare elaborate inițial.

„Recomandăm tratarea parcului Sub Arini separat, ca spațiu verde cu valoare de patrimoniu. Este necesară reîncadrarea în altă subzonă funcțională cu prevederi ce au ca scop și obiectiv protejarea și păstrarea unicității parcului Sub Arini”, adresa OAR Sibiu

În ceea ce privește indicatorii urbanistici referitori la zonele verzi de agrement și servicii, arhitecții sibieni arată că noul PUG este mai prost decât cel actual. „Indicatorii urbanistici din cadrul VAS - zonă verde de agrement și servicii - , 50% pentru construcții și amenajări sportive, 20% pentru alei, drumuri și parcaje, 30% pentru spații verzi, CUT 1, permite o amprentă de carbon foarte mare nespecifică unei zone intitulată și dorită verde. Reglementarea trebuie reanalizată. Prin comparație, în PUG 2011, zonele verzi, respectiv Zonă verde cu rol de complex sportiv / V agrement / V tematic, au un procent de ocupare al terenului (POT) de maxim 10% (prevedere cu caracter definitiv care nu poate fi schimbată prin PUZ)”, arată reprezentanții OAR Sibiu.

Arhitecții sibieni atrag atenția asupra faptului că documentația PUG nu este fericit întocmită nici în ceea ce privește potențialul de dezvoltare al stațiunii Păltiniș: „reglementarea propusă este neadecvată întrucât nu generează condiții de dezvoltare; este necesar să se asigure condiții de construibilitate pentru favorizarea realizării de investiții; reglementarea necesită o atenție deosebită și poate fi realizată printr-un eventual PUZ, ulterior PUG, însă în această etapă trebuie asigurat cel puțin cadrul general pentru detaliere prin PUZ”.

Pentru ce atâta extindere?

La actualizarea PUG-ului din 2011, intravilanul orașului a fost extins cu peste 955 de ha, ajungându-se la o suprafață totală în intravilan de aproape 5.000 de ha. Cea mai mare suprafață introdusă în intravilan (aproape 550 de ha) este cea din „zona rezidențială nord-vest”, unde în cei 13 ani de la aprobarea actualului PUG nu a fost construit niciun drum nou și nici nu au fost extinse rețele de utilități.

Cum noul PUG vine să mai extindă intravilanul cu alte peste 582 de ha, arhitecții sibieni se întreabă cui prodest? „Nu vedem justificată introducerea unor noi suprafețe vaste în intravilan în contextul existenței unor suprafețe ample neurbanizate și neconstruite în intravilanul actual, corelată cu tendința demografică negativă (populația în scădere) și nevoile orașului, respectiv capacitatea de dezvoltare a acestuia (vezi Zona Rezidențială Nord Vest). Extinderea propusă nu este corelată funcțional cu infrastructura existentă și va trebui susținută prin investiții în infrastructură, ceea ce presupune eforturi financiare foarte mari și esențial, implicarea administrației publice. Pentru Sibiu avem exemplele funcționale pozitive în acest semn, precum Zona industrială Vest și Cartierul Tineretului, ambele pregătite de administrația publică prin realizarea infrastructurii necesare (drumuri, rețele)”, se arată în adresa OAR.

Erori „nevăzute” care afectează direct sibienii: interdicțiile

Chestiunile de strictă specialitate – după cum era de așteptat – ocupă cea mai mare parte din adresa OAR Sibiu. Chestiuni care, însă, afectează direct viața sibienilor care află că – poate dintr-o eroare – noul PUG al Sibiului interzice comerțul, alimentația publică, serviciile publice ori birourile în zone precum strada Cetății, strada Filarmonicii, Piața Schiller, strada Morilor ori zona de blocuri de la intersecția străzii Constituției cu bulevardul Coposu (sunt doar câteva exemple de zone în care nimic altceva în afară de locuire nu va mai fi permis).

Luate la rând de arhitecții sibieni, zonele construite protejate din noul PUG includ o serie de disfuncționalități puse sub semnul întrebării, punctual, pe multe pagini.

Tehnice

Observațiile transmise de către arhitecții sibieni fac referire și la numeroase detalii de specialitate: contradicții între definițiile din noul PUG și definițiile din legislația în vigoare, o structură nouă a unităților teritoriale de referință (UTR) în care nu au fost cuprinse mai multe zone funcționale din oraș, precum și modificarea denumirii unor zone care „generează confuzii și dificultăți de înțelegere a prevederilor”.

Zonele construite protejate vor rămâne blocate în continuare, sunt de părere arhitecții sibieni. „Majoritatea intervențiilor permise necesită obligativitatea de întocmire PUZCP, atribuție care din punct de vedere legal aparține autorității publice. În decursul valabilității PUG 2011 nu a fost întocmită și aprobată nicio documentație PUZCP de către Municipalitate, iar acele câteva PUZCP inițiate de sectorul privat ori au consumat resurse semnificative de timp, ori au fost oprite din cauza dificultăților logistice. Așadar, un aspect care nu a funcționat, este perpetuat chiar dacă a generat blocaje la nivelul unei mari părți din oraș”.

Arhitecții sibieni dau exemplele altor mari orașe din România (Oradea sau Cluj-Napoca) ale căror PUG-uri sunt mult mai flexibile în ceea ce privește deblocarea zonelor construite protejate.

Nici măcar modul în care au fost redactate Memoriul general și Regulamentul local de urbanism nu are o coerență, arată arhitecții sibieni care semnalează „copy-paste-uri” fără interpretare, o structură greu de urmărit prin numeroasele trimiteri către alte capitole și anexe sau modificarea denumirii unor zone ceea ce creează confuzie. „Sunt introduse prevederi ce generează supra-reglementare prin introducerea unor reglementări suplimentare nejustificate pentru unele noțiuni clar definite în legislația existentă (legi, RGU, normative) - ex.: construcții de sănătate, învățământ, turism etc”.

Un PUG iresponsabil

„Planul propus nu dovedește o planificare urbană responsabilă”, este prima concluzie din adresa OAR Sibiu, care propune preluarea și actualizarea prevederilor din actualul PUG pentru „asigurarea continuității dezvoltării urbanistice”.

„Având în vedere numeroasele și gravele inadvertențe constatate, solicităm reluarea procedurii de consultare a publicului după preluarea observațiilor și propunerilor”, se arată în adresa care însoțește lista de anexe cu observații realizate pe marginea PUG-ului preliminar.

În cursul acestei săptămâni, Primăria Sibiu a anunțat că prelungește consultarea publică asupra noului PUG cu încă două săptămâni. Estimările de la începutul acestui an erau că, cel târziu în toamnă, noul PUG-ul la care se lucrează din 2020 ar urma adoptat.

Consultă aici, în format integral, adresa OAR filiala Sibiu – Vâlcea pe tema noului PUG

Citește și:

Noul PUG al Sibiului: „centre periferice” în cartiere, 134 ha de spații verzi noi, traseu inelar din Ogorului până în Gușterița. Primele observații ale arhitecților invitați la consultări

Noul PUG al Sibiului a fost dezbătut cu dezvoltatorii imobiliari: „Ne așteptam la mai mult zahăr”. Cam tot în Șelimbăr ori Cisnădie vor alege să construiască

Sibienii au venit la dezbaterea viitorului PUG cu probleme specifice. Extinderea zonelor intravilan i-a interesat cel mai mult: între „nu distrugeți!” și „de ce nu extindeți?”

Dezbatere: dacă noul PUG va fi păstrat în forma propusă (mici) afaceri din Sibiu vor trebui închise. Primarul Fodor: „80% din spații corespund”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).