”Curgând în diagonală prin România, Via Transilvanica unește unele dintre cele mai tradiționale peisaje și comunități din Europa, cu 12 situri din Patrimoniul Mondial Unesco”.
Așa începe un reportaj dedicat de către BBC traseului Via Transilvanica ce trece și prin județul Sibiu.
Britanicii au venit în România special pentru a străbate cel puțin o parte din drumul care a primit premiul Europa Nostra.
Citește și:
”La aproximativ o treime din cei 23 km ai zilei, începusem să am emoții din cauza apei. Îmi făcusem plinul prin amabilitatea măicuțelor de la Mănăstirea Sucevița, dar o urcare chinuitoare a epuizat rapid acea hidratare sfântă.
Apoi, după aproximativ trei ore, pădurea a dispărut și am apărut pe o pășune înaltă și ondulată, cu o priveliște magnifică asupra munților Bucovinei. Conform ghidului de traseu, aceasta era pășunea de vară din Poiana Ovăzului, iar unde erau animale, trebuia să fie și apă. Dar, deși în depărtare se zăreau câteva colibe de lemn ale ciobanilor, nu era niciun semn de animale.
Am virat la stânga urmând poteca și, după un timp, aceasta a coborât într-o crăpătură verde în creastă, adăpostind câteva clădiri mai rezistente, împreună cu un adăpost improvizat care fusese în mod clar pus acolo pentru excursioniști. Lângă el se afla un robinet, cu afilșul "apă potabilă" scris pe gard.
În timp ce umpleam sticla cu recunoștință, a apărut Cosma, un cioban cu burta mare și un zâmbet cu toți dinții. A gesticulat spre adăpost: "Stai jos, odihnește-te". Așa am făcut, cu recunoștință, mulțumindu-i pentru apă, dar el deja scotea o sticlă de țuică de mere făcută în casă. Era abia ora 11:00, deși era clar că pentru el era deja ”palinka-o-clock”.
Am protestat, dar Cosma spunea că un pahar sau două ar ajuta digestia. Mă pregăteam să spun că digestia mea nu a fost deranjată, când a apărut o farfurie cu untură de porc, brânză de oaie și ceapă verde, prin bunăvoința mamei în vârstă a lui Cosma.
Ar fi fost nepoliticos să nu mâncăm, să nu bem - și să nu facem o mică donație. Nu ți se întâmplă prea des să primești ospitalitate din partea unui cioban și a mamei sale, la 1.120 m în Munții Carpați. Câteva fotografii mai târziu și câțiva kilometri mai departe, am considerat necesar să mă întind puțin.
Făceam o drumeție pe cei 1.400 km Via Transilvanica, care traversează România de la nord-est la sud-vest, mai ales prin munții, pădurile și satele din Transilvania”, se precizează în reportaj.
Citește și:
Pe toată Via Transilvanica. O simfonie de trei zile
”Și asta este ceea ce a făcut Via Transilvanica. A creat legături între oameni și a creat oportunități de afaceri acolo unde înainte nu existau”
Autorul remarcă în text că traseul este extrem de bine marcat și cartografiat, în cea mai mare parte ”de-a lungul unui amestec de trasee de căruțe și poteci bine bătătorite”.
”Există o mulțime de semne de avertizare cu privire la urși în zonele împădurite, deși este foarte puțin probabil să întâlniți unul. Cea mai mare parte a activității urșilor are loc în zori sau la asfințit, așa că, dacă vă aflați pe traseu la acea oră, faceți mult zgomot, în special atunci când treceți prin tufișuri abundente. Un pericol mai frecvent este reprezentat de câinii ciobănești feroce, antrenați să apere oile de lupi. Este recomandabil să purtați un băț prin zonele de pășunat al oilor.
Munții Carpați din România adăpostesc cele mai mari populații de urși bruni din Europa. Din fericire, nu am văzut niciunul. Am început să vorbesc cu mine cu voce tare, pentru orice eventualitate. Am zărit câteva căprioare în depărtare, dar în mare parte am fost doar eu în păduri și pe pajiști, ascultând cântecul păsărilor și respirând în gura mare aer curat”, mai scrie autorul.
„Pe telefon aveam ghidul traseului, atât cu o descriere a traseului, cât și cu recomandări privind locul unde ar trebui să stau la sfârșitul fiecărei etape. Eram singur, dar nu mă simțeam deloc pierdut. (…)
Șapartoc este un sat de origine maghiară, mult mai împrăștiat ca aspect și mult mai degradat decât Saschiz. Radu ne-a povestit că și-a cumpărat proprietatea dărăpănată cu mulți ani înainte, dintr-un capriciu, pentru doar 2.000 de euro - bani pe care i-a strâns din vânzarea motocicletei sale. Ani de zile, casa a fost doar un hobby de bricolaj de weekend, dar apoi a apărut Via Transilvanica. Acum e o ocupație cu normă întreagă.
Și asta este ceea ce a făcut Via Transilvanica. A creat legături între oameni și a creat oportunități de afaceri acolo unde înainte nu existau”, se mai arată în finalul articolul care prinde esența acestui traseu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 19343
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Xyz007
Acum 3 ore
Luana
Acum 3 ore
Till Eulenspiegel
Acum 3 ore
Till Eulenspiegel
Acum 3 ore
Vivi Dragan