Din nou despre Spartacus. Aleșii locali, mulțumiți după eșecul proiectului de redenumire a străzii: Măcar i-am făcut reclamă doctorului Carl Wolff

„O să mă mulțumesc deocamdată cu reclama (pe) care am făcut-o doctorului Carl Wolff și mulțumesc ziariștilor pe această cale”, a spus consilierul liberal Tiberiu Drăgan în ședința forului local al Sibiului, în care primarul Astrid Fodor a retras de pe ordinea de zi proiectul de redenumire a străzii Spartacus. „Chiar merită reclama pe care ați făcut-o”, i-a dat dreptate Fodor. 

Deși Astrid Fodor a anunțat cu două zile în urmă că renunță la proiectul de hotărâre privind redenumirea străzii „Spartacus” în „Dr. Carl Wolff”, aleșii locali nu s-au putut abține în  ședința de azi a Consiliului local Sibiu să schimbe câteva opinii cu privire la acest subiect.

Primul a început consilierul liberal Tiberiu Drăgan, care a fost și președintele ședinței. Acesta a recunoscut că a fost un susținător al proiectului, pledând pentru o recunoaștere publică a meritelor doctorului Carl Wolff. „Cred că e timpul să facem totuși niște reparații morale. Avem multe străzi, și cel mai bun exemplu este Bulevardul Vasile Milea, care a mai avut tentative de a (i se) schimba numele. Eu personal sunt implicat (în proiect), pentru că doctor Carl Wolff a fost inițiatorul sistemului energetic național, plecând de la centrala de la Sadu. Îmi doresc să îl cinstim așa cum trebuie și să găsim totuși o soluție pentru o stradă reprezentativă în Sibiu", a declarat Drăgan. De asemenea, acesta a recunoscut, totodată, că proiectul a fost grăbit: „A fost un pic pe repede înainte, recunosc".

Amintim că reprezentanții Primăriei au transmis inclusiv un comunicat de presă, în care au anunțat că „această inițiativă vine ca urmare a propunerii primite din partea Asociației Dr. Carl Wolff și a Clubului economic al oamenilor de afaceri transilvăneni, cu ocazia marcării a 175 de ani de la nașterea acestei mari personalități a orașului”.

Anunțul a surprins locuitorii de pe această stradă, inclusiv pe unii consilieri locali, ceea ce a determinat conducerea municipalității să renunțe la idee.

Fodor: „Oamenii s-au obișnuit cu denumirea"

Primarul Astrid Fodor a explicat retragerea proiectului, menționând că a existat deja o discuție cu reprezentanții asociațiilor locale, care au înțeles situația. „Oamenii s-au obișnuit cu denumirea”, a spus Fodor, făcând referire la faptul că strada Spartacus există din 1945.

Totodată, a adus în discuție și alte cazuri similare de schimbări de denumiri de străzi: „Am vrut să schimbăm denumirea străzii Calea Șurii Mici, care va deveni unul dintre cele mai frumoase bulevarde ale Sibiului, dar am primit adrese că nu putem să schimbăm numele pentru că este o denumire istorică. Multe sunt denumiri istorice, dar poate sună mai bine alte denumiri decât Calea Șurii Mari sau Calea Șurii Mici".

Citește și: USR Sibiu propune redenumirea Căii Șurii Mici în Bulevardul Regina Maria: ”În Sibiu, în prezent, doar cinci străzi poartă numele unor personalități feminine” (Nota redacției: Propunerea USR Sibiu a fost respinsă de avizul Prefecturii)

Consilierul social-democrat Cătălin Stanciu, născut și crescut pe strada Spartacus, a adus o notă personală în discuție, evocând amintiri din copilăria sa și importanța acestei străzi pentru locuitorii din zonă. „Pentru cei din Sibiu, știți foarte bine că atunci când spui cartierul Trei Stejari, te referi la strada Spartacus, la Școala 4, care a unit generații și generații".

Se va căuta o soluție

În ciuda retragerii proiectului, discuțiile nu s-au încheiat definitiv. Primarul Fodor a invitat consilierii să vină cu propuneri alternative: „Ne gândim împreună, faceți propuneri și găsim cu siguranță o stradă care merită acest nume".

Consilierul Drăgan a ținut să încheie discuția pe un ton optimist. „Eu o să mă mulțumesc deocamdată cu reclama (pe) care am făcut-o doctorului Carl Wolff și mulțumesc ziariștilor pe această cale. Mult mai multă lume știe despre ce este vorba acum”. Și primarul Fodor a zâmbit la final: „Chiar merită reclama pe care ați făcut-o”.

„Democrația toponimică”, o problemă la Sibiu

Primăria Sibiu nu e la primul caz când nu oferă un exemplu pozitiv în ceea ce privește „democrația toponimică” - termen menționat în studiul „Numele dezvoltării comunitare: antreprenoriat municipal și democrație toponimică în Sibiu” (București, Tritonic Books, 2022), semnat de sociologul Mihai S. Rusu și lectorul Anabella Beju. Termenul se referă la consultarea cetățenilor orașului cu privire la deciziile locale care îi afectează direct.

„Denumirile date străzilor, spațiilor publice etc. sunt bunuri publice de nivel simbolic. Ele aparțin comunității, pentru că ele reprezintă istoria locală, cea națională sau transnațională. De aceea, membrii comunității trebuie să aibă posibilitatea de a fi incluși în acest proces de redenumire a acestor bunuri”, spune Mihai S. Rusu.

În ultimii ani, în Sibiu - odată cu apariția unor cartiere noi sau extinderea unor zone rezidențiale - noile străzi formate au fost redenumite la inițiativa Primăriei. În 2021, patru străzi nou create în Sibiu, două în cartierul Turnișor și două în zona drumului către Cisnădioara, au fost atribuite - Rășinari și Arborilor, respectiv Traian Vuia și Ioana Cantacuzino. În 2022, opt străzi apărute în ultimii 10 ani, în zona drumului județean care leagă orașul de Cisnădioara, au fost botezate prin votul consilierilor locali: str. Lotrioara, str. Munților, str. Fântâna Mărului, str. Iederei, str. Vârful Plaiului, aleea Lichenilor, str. Tisei, str. Bistrei. În ședința de azi a Consiliului local a fost votată o altă propunere: în cartierul Gușterița au apărut patru străzi noi, iar funcționarii Primăriei au decis ce nume vor purta acestea: Posada, Cozia, Târgoviște și Tismana.

Citește și: Cum a eșuat Sibiul să ofere un exemplu de „democrație toponimică” în cazul „Gușterland”. Îi e rușine Primăriei de alegerea sibienilor?

Cum se alege o denumire de stradă?

Într-un interviu pe care Rusu l-a acordat Turnul Sfatului anul trecut, acesta a vorbit despre modalitatea în care poate avea loc o atribuire de stradă, subiectul denumirilor stradale fiind cercetat de acesta în cartea „Locuri ale memoriei. Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial”.

„Cred că ar merita subliniate două lucruri. Unul: că există prevederi legale cu privire la transparența decizională și la consultarea formală a comunității locale înainte de votarea de către Consiliul Local a unui proiect de hotărâre. Dar de regulă, și nu mă refer doar la Sibiu, această prevedere legală este respectată doar formal, adică procedural. Un proiect este întocmit, este publicat pe site-ul Primăriei, se așteaptă perioada prevăzută în lege, după care se votează. Deci, e doar o consultare formală de tip birocratic. Nu e o consultare efectivă.

Eu cred că adevărata consultare publică presupune implementarea unor mijloace reale, prin care comunitatea să fie inclusă în acest proces de luare a deciziei, iar tehnologia digitală ne oferă această posibilitate. Deci, toate aceste sondaje care se fac online sunt o soluție tehnică la această problemă. Și aici intervine a doua chestiune: Tehnologia digitală este o soluție, dar una care vine la rândul ei cu niște probleme, pentru că în literatura de specialitate se vorbește despre diviziunea digitală, adică despre faptul că nu toată lumea are acces la internet, iar această accesibilitate e corelată de regulă cu vârsta. În sensul că persoanele mai vârstnice nu dețin în primul rând acces la infrastructura internetului, dar în al doilea rând cel mai probabil nu dețin nici competențe digitale ca să folosească această tehnologie, chiar dacă sunt conectați la rețea. Și, atunci, provocarea pe care tehnologia digitală o aduce e de a încerca cumva să depășim această diviziune digitală, de a nu reprezenta doar punctul de vedere al celor care sunt deja conectați la internet și care, de regulă, sunt clasa de mijloc alcătuită din persoane mai înstărite și de regulă mai tinere”, ne-a răspuns sociologul.

În ceea ce privește soluțiile, el crede că „nu există o rețetă unică și infailibilă” și că acest lucru „ține, până la urmă, și de imaginarea unor metodologii de către municipalități prin care să lărgească accesul la acest proces de consultare”.

Citește și: Sociolog, despre numele de străzi: „Sibiul este unul dintre cele mai misogine și patriarhale orașe din întreaga Românie. În anii '50, nomenclatorul Sibiului a fost cu adevărat cosmopolit”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor