Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Primul magazin Lidl de pe Valea Hârtibaciului, investiție de 1,5 milioane, va ri ridicat pe terenul unei foste fabrici de piele și încălțăminte

Ștefan Dobre
16
rombox-agnita-y94d

Săptămâna trecută au debutat în Agnita lucrările de demolare pe terenul fostei fabrici Rombox. În vremurile de glorie aici lucrau 300 de oameni și produceau încălțăminte și produse din piele recunoscute în toată țara. Pe terenul eliberat urmează să fie construit un nou centru comercial, în centrul atenției urmând a fi primul magazin Lidl de pe Valea Hârtibaciului.

Publicitate
Publicitate

Primarul orașului Agnita, Alin Schiau Gull, a explicat pentru Turnul Sfatului că deși vechea fabică este una cu istorie bogată pentru agnițeni, ea stă nefolosită de aproape 20 de ani.

„Activitatea Fabricii ROMBOX a încetat în anul  2006. Suprafața demolată este reprezentată de halele de producție ale fostei fabrici, adică 1.412 mp. Accesul spre magazin se va face din strada 1 Decembrie 1918, dar și din Aleea Castanilor. Se vor amenaja parcări, alei pietonale și se vor planta arbori și arbuști decorativi” a explicat primarul din Agnita.

Potrivit investitorului, valoarea lucrărilor este estimată la 1,5 milioane de lei. Pe lângă asigurarea unui centru comercial modern, noul Lidl vine și cu locuri de muncă, foarte importante în zonă.

„Magazinul va asigura desfacerea mărfurilor alimentare și nealimentare de uz casnic, dar și noi locuri de muncă – vânzători, manipulatori depozit, paznici. Scopul investiției este acela de a asigura deservirea populației rezidente în zonă cu produse de primă necesitate, precum și acela de a îmbunătăți considerabil aspectul urbanistic al zonei”, mai spune primarul Alin Schiau Gull.

Publicitate

Istoria Rombox

Conform reprezentanților primăriei Agnita, fabrica Rombox a furnizat serviciile tăbăcărie în cadrul FIPA (Fabrica de Piele şi Încălţăminte Agnita). FIPA a fost cândva un simbol al excelenței în industria de pielărie și încălțăminte, concurând cu nume mari din orașe precum Timișoara, Cluj sau București. După Revoluția din 1989, odată cu tranziția de la economia socialistă la cea de piață, FIPA s-a divizat în două entități separate: ROMBOX, care s-a axat pe tăbăcărie, și INCSTAR, responsabilă de producția de încălțăminte. Practic, activitatea ROMBOX, ca entitate separată a FIPA, incepe în 1991.

Perioada în care ROMBOX a avut cel mai mare număr de angajați și cea mai bună producție a fost reprezentată de anii de dinainte de Revoluție, respectiv 1970-1980, când funcționa ca secție în cadrul FIPA. Tot atunci, secția a avut și cel mai mare număr de angajați – în jur de 300. Tot în perioada anilor 70-80, a fost înregistrată și cea mai mare producție, dat fiind faptul că se lucra doar cu produse de export. În perioada de producție maximă, secția de tăbăcărie a fost principalul poluator al râului Hârtibaci, afectat de rezidurile folosite pentru procesarea pielii, până în dreptul localității Cornățel. Anii 80 au adus schimbări în furnizarea materiei prime, doar din țară, fără produse de export, an din care au început să scadă atât producția, cât și calitatea produselor.

Fabrica de tăbăcărie ROMBOX este parte a istoriei Agnitei, dat fiind faptul că orașul este recunoscut pentru breslele sale. Astfel, existenţa breslei tăbăcarilor din Agnita secolului al XV-lea este consemnată lucrarea lui Ștefan Pascu  – „Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea”. Breasla de sine stătătoare a tăbăcarilor se înființează la 12 iunie 1849, când meșterii tăbăcari se despart din breasla cismasarilor, atestată în documentele Arhivelor Statului din Sibiu.

Pe baza studiilor efectuate şi a documentelor găsite, breasla tăbăcarilor s-a transformat într-o formă superioară de organizare a producției, în cea a cooperatiei de producţie meșteșugărească, începând cu 1872. Registrul de casă al cooperativei de producție al tăbăcarilor din Agnita, păstrat la Arhivele Statului Sibiu, atestă începerea producției în noua formă de organizare prin alocarea de fond rulant în valoare de 50 florini celor 25 de membri cooperatori existenți la 15 ianuarie 1873. Prima fabrică de piele cooperatistă din Agnita și-a început activitatea în noile hale la data de 1 ianuarie 1894 cu 16 cooperatori.

„Pentru a onora istoria acestui loc, cu o semnificație profundă pentru comunitatea locală, în cadrul zonei centrului comercial va fi organizată și o expoziție cu produsele FIPA, odinioară un simbol al excelenței în domeniu. Astfel, trecutul industrial al orașului se va îmbina armonios cu noile dezvoltări urbane, păstrând vie legătura dintre comunitate și istoria sa” a mai informat primarul Alin Schiau Gull.

Primul magazin Lidl de pe Valea Hârtibaciului, investiție de 1,5 milioane, va ri ridicat pe terenul unei foste fabrici de piele și încălțăminte

Demolarea vechii fabrici a început zilele trecute (Foto: Primăria Agnita)

Publicitate
Publicitate

Ștefan Dobre
Ștefan Dobre

Administrație

0724 605 815

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

16 răspunsuri

  1. Avatar Canaris
    Canaris

    Dezindustrializare,…apoi retalieri din vestul Europei….cu mâncare sănătoasă…

    37
    8
    1. Avatar Unul
      Unul

      Exact, ba mai și este prezentată știrea ca un fel de mare realizare a … neocolonialismului-consumerist triumfător.

      402
      166
    2. Avatar HBomb
      HBomb
      Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
      145
      244
    3. Avatar Sibianul
      Sibianul

      Acest mesaj a fost șters deoarece conține injurii

      29
      0
    4. Avatar Unul
      Unul

      Nu știu, Bombă, dacă mergea sau nu fabrica aia, dar e clar că acolo există infrastructura pentru dezvoltarea unei industrii care să creeze un trai mai bun pentru cei din Agnita. Când spun infrastructură mă gândesc la cote de gaz, curent, apă, rețele de canalizare, stație de epurare, etc. În schimb e sigur că o dugheană cu produse alimentare și țâgări de cea mai slabă calitate nu o să ducă la dezvoltarea Agnitei, cel mult o să crească unele boli. Știi, distrugerea posibilității de dezvoltare industrială a unei zone și înlocuirea cu dughene numite supermarketuri e deja un fel de colonizare. Așa au făcut la Poligrafie, așa au făcut la cazangeria de la Independența, așa au făcut la Tractorul Brașov, așa au făcut la Electroputere Craiova… așa au făcut englezii în India. E ceva de manual, orice ai/ați zice.

      227
      125
    5. Avatar Unul
      Unul

      Încă ceva, Bombă, io nu am spus că nu trebuia un supermarket acolo, măcar pentru liniștea consumatorilor, care trăiesc cu ideea că au de unde alege. Ideea zic, pentru că ele au tot cam aceleași produse și cam aceiași stăpâni. Dar făcând supermarket acolo, nu o să mai fie industrie în veci pe platforma aia industrială, care e costisitoare și care nu se poate face deloc simplu altundeva…că nu sunt țevile de gaz destul de mari, de exemplu. Asta e pierderea mare, distrugerea oportunității de a porni o industrie acolo la un preț rezonabil.

      173
      80
    6. Avatar Sibianul
      Sibianul

      Același lucru i.am răspuns și eu dar nu a publicat răspunsul ca ar fi conținut injurii. De fapt respectivul e unul din redactorii site-ului. Uitate câte voturi pozitive are!!!!

      17
      3
    7. Avatar Unul
      Unul

      Da, așa este Sibianule. TS nu se comportă ca un ziar care prețuiește constituția României și dreptul la liberă exprimare, chiar dacă este colorată. Ce americanii, modelul democratic, nu înjură prin filme? TS vor doar comentarii care susțin narativul lor, nu perspective diferite. Dar îți dai seama că or fi mulți secu prin presă, deci deficitul ăsta democratic e … de înțeles, chiar dacă e profund greșit, pentru niște jurnaliști.

      157
      74
    8. Avatar Zyklon B
      Zyklon B

      TS a ajuns un blog de stiri, WOKE. Nimic mai mult.

      3
      0
  2. Avatar Un cititor
    Un cititor

    Așadar se înlocuiește producția cu consumul. Să vedem pentru cât timp.

    38
    6
  3. Avatar Progres
    Progres
    Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
    6
    53
  4. Avatar Marko
    Marko

    Nimeni nu se plânge de monopolul Penny acolo? Interesant. Dacă vine concurența, sar alcolistii de cur în sus că dezindustrializare, că alea, că alea.. Mereți, bă, la rânit grajdurile și adunat porumbul

    14
    6
    1. Avatar Un român
      Un român
      Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
      21
      86
    2. Avatar Marko
      Marko

      Nu contează. Măcar vor fi locuri de muncă într-un oraș mort demografic

      93
      7
    3. Avatar Un român
      Un român

      Tot mort o să fie și cu o dugheană acolo, doar moare mai iute. Unul are dreptate! Crezi că 10, maxim 20 de locuri de muncă plătite puțin contează în Agnita? Io cred că nu, că totuși nu-i un cătun. Dar în schimb distruge definitiv posibilitatea de a dezvolta la un cost rezonabil o industrie care să angajeze sute de oameni pe platforma aia industrială. La cost rezonabil, zic, pentru că acolo există construită de generațiile anterioare infrastructură pentru industrie nu pentru dughene numite supermarketuri. Iar aborigenii devin din potențiali producători de valoare adăugată consumatori ai unor produse din alte părți. E fix cum au făcut englezii în India, dar englezii aveau avantaj asupra manufacturilor din India dat de progresele revoluției industriale. La noi supermarketurile germane sau franceze nu au avantaj tehnologic, ci numai acordurile politice prin care securitatea a trădat oamenii din România ca să fie menținuți de occident la „conducere”, după ’89, până azi.

      53
      46
    4. Avatar Sibianul
      Sibianul
      Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
      11
      29

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate