Campanie internațională ajunsă la Sibiu: istoria Tezaurului cu 91,5 tone de aur, confiscat ilegal de ruși, expusă de către BNR. „Acest aur era acoperirea emisiunii de bancnote”

Reprezentanții Agenției Sibiu a Băncii Naționale a României au vernisat expoziția dedicată istoriei tezaurului trimis la Moscova în 1916 și rămas nerecuperat. Expoziția face parte dintr-o campanie de promovare a problematicii celor 91,5 tone de aur pe care Rusia refuză, în continuare, să le returneze României.

O audiență numeroasă a asistat, joi dimineața, la vernisajul expoziției „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol”. Expoziția face parte dintr-o serie de manifestări care au început la Cracovia, Varșovia, Viena, Bremen și Tel Aviv și  au continuat anul acesta la Bruxelles, Washington DC și Chișinău, cu scopul declarat al BNR de a informa opinia publică internațională și a factorilor de decizie despre datoria legală pe care România o are de recuperat de 106 ani: 91,5 tone de aur fin, confiscat de puterea bolșevică din Rusia.

„Expoziția prezintă documente și imagini din arhivele românești și rusești care reflectă evoluția acestei probleme de-a lungul a peste un secol, respectiv: condițiile evacuării stocului de aur al BNR în Rusia și confiscarea acestuia de către bolșevici, consecințele confiscării stocului de aur pentru economia românească și eșecul tratativelor postbelice româno-sovietice, precum și cele două restituiri ale valorilor istorice și artistice românești evacuate la Moscova (1935, 1956). Sunt prezentate, de asemenea, discuțiile dintre liderii celor două partide comuniste în 1965 și evoluția problemei tezaurului BNR după 1990”, este descrierea oferită de reprezentanții BNR.

Exponate din cadrul expoziției „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol”. Sursa foto: Turnul Sfatului

Unul din elementele inedite ale expoziției este o copie a dosarului cunoscut sub numele „Moscova 1”, care reunește documentele referitoare la evacuarea Tezaurului Băncii Naționale a României la Moscova. Această copie este expusă în camera tezaurului fostei centrale a Băncii Albina din Sibiu (în clădirea căreia funcționează acum agenția sibiană a BNR), cameră ale cărei uși cântăresc nu mai puțin de șase tone. „Dosarul original se păstrează la BNR și cuprinde protocoalele încheiate între autoritățile române și cele ruse în perioada 1916 – 197 cu prilejul transportării și depozitării stocului de aur al BNR la Moscova, precum și rapoarte, note, corespondență care reflectă schimbările intervenite în plan social-politic în Rusia și felul cum acestea au influențat soarta tezaurului BNR”.

1.700 de lăzi. Dintre care doar trei cu lingouri de aur

Cum România antebelică risca să fie ocupată de armatele Puterilor Centrale, autoritățile centrale au luat decizia să evacueze tezaurul la Moscova. Decizia s-a bazat pe faptul că Rusia era, la acea vreme, singura țară aliată cu care România avea graniță comună și că între cele două case regale erau legături de rudenie (Regina Maria a României era verișoara primară a țarului Nicolae al II-lea).

Așa se face că, în urma semnării unor ample protocoale, la Moscova au fost trimise în două etape (decembrie 1916 și august 1917) stocul (rezerva) de aur a BNR, în greutate de 91,5 tone, dar și bijuteriile Regiei Maria, precum și importante alte valori culturale și istorice. Interesant este faptul că aurul din rezerva BNR a fost depozitat în 1.700 de lăzi, dintre care doar trei au fost pline cu lingouri de aur: în rest, tezaurul BNR era păstrat în monede de aur.

Copie a dosarului „Moscova 1”. Sursa foto: Turnul Sfatului

Aurul care reprezenta Tezaurul BNR avea și o însemnătate cât se poate practică, după cum arată acum reprezentanții Băncii Naționale. „În decembrie 1916 a fost evacuat la Moscova, după ce – în prealabil – au fost semnate o serie de documente atât de partea rusă, cât și de cea română. La sfârșitul anului 1916, Banca Națională Română și-a făcut bilanțul. Ce putea să apară în acel bilanț, în locul aurului pe care îl trimisese la Moscova? Pentru că acest aur era acoperirea emisiunii de bancnote. Bancnotele aflate în circulație la vremea respectivă, în România, erau acoperite cu aurul plecat la Moscova. Și atunci, consiliul de administrație de la vremea respectivă, guvernatorul Bibicescu au spus următorul lucru: pentru că aurul este plecat la Moscova și pentru că în locul aurului a rămas un protocol, noi considerăm acest protocol la fel de valoros ca aurul. Ca atare, punem protocolul respectiv în tezaur, acesta reprezintă acoperirea bancnotelor noastre”.

Copia acestui protocol poate fi văzută în expoziția vernisată joi la Sibiu.

Ecourile internaționale

Campania de informare lansată de BNR începând cu noiembrie 2023 pe tema aurului confiscat de ruși – care au considerat că nu mai trebuie să-l returneze deoarece ar acoperi pagubele produse de România rușilor în cel de-al doilea război mondial – a avut și rezultate pe scena politică internațională.

„Efortul de informare pe plan internațional a avut o primă concretizare în data de 14 martie 2024, când Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a adoptat rezoluția în care a invitat «Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să includă revenirea tezaurului național românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relațiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părți»”, transmit reprezentanții BNR.

Vernisajul expoziției a atras atenția unui public numeros. Sursa foto: Turnul Sfatului

Expoziția poate fi vizitată la Agenția Sibiu a BNR (str. Mitropoliei, nr. 16) până în data de 31 ianuarie 2025.