Prima donație pentru Muzeul Național Brukenthal din acest an. Lucrări ale lui Octavian Smigelschi, expuse în premieră din 1963

Muzeul Național Brukenthal (MNB) din Sibiu a primit prima donație din acest an din partea familiei Smigelschi și Asociației „Pictorul O. Smigelschi”, constând în mai multe lucrări ale pictorului considerat unul dintre cei mai importanți artiști români din Transilvania din secolul al XX-lea. O expoziție dedicată lui Octavian Smigelschi a fost deschisă astăzi, în contextul Zilei Culturii Naționale, lucrarea centrală fiind „Luceafărul”, despre care directorul muzeului spune că e „una dintre cele mai bune realizări artistice” ale „Luceafărului” lui Mihai Eminescu.

Expoziția include portrete de țărani, ale părinților săi, autoportrete, un peisaj de lângă Sibiu, dar și o lucrare simbol, numită. „Îngerul morții”, precum și un dublu autoportret, care nu a fost expus niciodată până acum, descoperit în colecțiile familiei. De asemenea, vizitatorii pot admira câteva studii care nu au mai fost prezentate publicului din 1963, de la expoziția realizată de pictorul Nicolae Iorga. Alte lucrări au mai fost expuse în anii 2012 și 2016, curatoriate de Alexandru Chituță.

Expoziția aduce în prim-plan lucrarea „Luceafărul”, inspirată de celebra poezie a lui Mihai Eminescu, considerată una dintre cele mai valoroase interpretări artistice ale acestei capodopere literare. Lucrarea a fost creată la comanda revistei „Luceafărul” din Sibiu și a apărut pe coperta acesteia.

„Din colecții private am expus și fotografia originală a lui Mihai Eminescu la 18 ani și primul volum de poezii apărut în timpul vieții lui Eminescu - un volum de poezii îngrijit de Titu Maiorescu, apărut în 1883.Conține pentru prima dată și poezia Luceafărul”, a precizat directorul MNB, Alexandru Chituță, curatorul expoziției.

Familia Smigelschi este reprezentată în prezent de nepoatele artistului, pictorița Ana-Maria Smigelschi și Ioana Șetran, o cunoscută ceramistă.

Un artist al proiectelor și creatorul stilului neobizantin

Octavian Smigelschi (1866-1912) s-a născut la Ludoș, Sibiu, într-o familie cu rădăcini poloneze și aromâne. Este cunoscut ca inițiator al stilului neobizantin în pictura ortodoxă din România, prin lucrările de la Catedrala Mitropolitană din Sibiu - aici a pictat cupola, pandativii, evangheliștii și iconostasul.

Pe lângă talentul său în pictura bisericească, Smigelschi a fost un prolific artist al proiectelor, realizând numeroase studii anatomice, portrete și schițe, după cum a precizat Chituță.

„Pentru că avea această efervescență de a lucra intens, putem să-l considerăm pe Smigelschi unul dintre artiștii proiectelor - are foarte multe proiecte. Însă pentru că a murit la 46 de ani n-a mai putut să își pună în pictură proiectele de pe hârtie. Am găsit, din perioada în care a fost profesor la școala din Dumbrăveni, faptul că pe foile copiilor, pe verso, el își continua proiectele”, a explicat Chituță. Tot el spune și de ce Smigelschi este „un artist al proiectelor”. „Pentru că a continuat maniera școlii bune pe care a învățat-o în Italia și Germania. Are o seamă de proiecte pentru mâini, pentru picioare, pentru anatomie; pentru mama sunt cel puțin zece proiecte de autoportret; pentru îngerii de la catedrala mitropolitană sunt foarte multe proiecte”.

În cadrul expoziției se găsește și o lucrare inedită - dublul autoportret al lui Smigelschi, despre care Alexandru Chituță a spus că va intra în cadrul colecției MNB.

„Dublul autoportret l-am descoperit la familie. Pe spate era un portret de o calitate mai bună, dar se pare că artistului nu i-a plăcut și l-a tăiat cu creionul, i-a făcut un „X”. Acum nu se mai vede (...) De ce picta și pe față, și pe verso? Pentru că în corespondența sa în perioada de studii de la Sibiu menționa faptul că românii sunt săraci, că nu au bani de culori ca și colegii săi sași și sunt nevoiți să lucreze cu creioane și că sunt nevoiți să lucreze și pe o parte, și pe alta a pânzei”, a explicat curatorul expoziției.

De fapt, Octavian Smigelschi este cunoscut pentru faptul că a realizat zeci de autoportrete. Alexandru Chituță, care a studiat viața și opera pictorului, ne explică acest fapt: „pentru că îi plăcea partea de a lucra cu fizionomiile, nu era un artist al peisajului neapărat, s-a axat pe partea de portretistică, de om, de uman”.

O. Smigelschi a murit în 1912, la 46 de ani. O parte dintre lucrările sale a fost vândută de soția sa Muzeului de Arte Frumoase din Budapesta și colecționarilor privați. O expoziție a fost organizată în anul 1913, la un an după moartea sa.

„Însă „marele lăsămând” a fost cumpărat de Muzeul Asociațiunii ASTRA, care se închide la 1948 și atunci toată opera artistului vine în colecția MNB. Astăzi avem peste 290 de studii și schițe. E artistul cu cele mai multe studii din colecția MNB.

Chiar dacă are câteva vârfuri în pictura laică, este astăzi cunoscut ca unul dintre cei mai importanți artiști din pictura bisericească, pentru că la vârsta de 38 de ani este inițiatorul stilului neobizantin în pictura ortodoxă din România, prin pictarea Catedralei Mitropolitane din Sibiu.

Citește și: Artistul care a „românizat” pictura bisericească. Acum 120 de ani începea pictarea Catedralei Mitropolitane din Sibiu

Vă invităm să redescoperiți un pictor sibian născut la Ludoș, dintr-o mamă aromâncă și un tată polonez, dar care este cunoscut ca unul dintre cei mai importanți artiști români”, a conchis Alexandru Chituță.

Foto: Turnul Sfatului; Daniel Farcașiu-Muzeul Național Brukenthal; Catalogul „OCTAVIAN SMIGELSCHI. Între tradiţie și inovaţie”, A. Chituță, Sibiu 2023, Editura MNB

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi