Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent că social-democrații vor ieși în 6 luni cu un proiect de reorganizare administrativă, fără a da detalii despre cum va arăta acest proiect.
Nu este prima dată când se discută despre regionalizare și reorganizare administrativ-teritorială, însă de fiecare dată în planurile propuse de social-democrați, Sibiul a fost introdus într-o regiune cu Brașov, Alba, Covasna, Mureș și Harghita, actuala Regiune Centru, cu centru regional la Brașov, conform unei analize Turnul Sfatului.
Primul a fost Năstase
Cu Adrian Năstase începe poate cea mai lungă istorie a unui proiect național al României de după Revoluție, regionalizarea și reforma administrativă.
În 1998, la presiunea Uniunii Europene au fost create cele opt regiuni de dezvoltare. Fără personalitate juridică, formate doar prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană, aceasta a fost singura reformă în ultimii 30 de ani în privința unei pseudo-reorganizări administrative. Dar se dorea un prim pas pentru regionalizare.
În 2002, tot Uniunea Europeană, prin comisarul Michel Barnier, care se ocupa pe atunci cu politica regională, forța încă o dată reforma administrativă a țării.
Propunea o variantă pentru România ar putea fi împărţirea ţării pe regiuni de dezvoltare după model european. Un memorandum plecat din Cluj, semnat de mai multe personalități locale maghiare și române, și intervenția publică a jurnalistului Sabin Gherman, au pus însă punct inițiativei. Venite ca idei de reformă, regionalizarea a fost privită de opinia publică de atunci ca o încercare de independență a Transilvaniei sau chiar de separare de România.
Premierul Adrian Năstase a refuzat pur şi simplu să mai discute atunci subiectul, avertizând pe cei care ar persevera că păşesc pe un teren periculos. S-a creat de aceea impresia că Memorandumul de la Cluj, în loc să anime dezbaterea, mai curând a inhibat-o.
În plus, un alt proiect, cel propus de Sabin Gherman prevedea și el regionalizarea României.
Conform lui, România ar fi urmat să fie împărțită în șapte regiuni autonome - Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina - care ar fi guvernate de o Camera Regională, aleasă prin sufragiu universal și care ar deține putere legislativă secundară. O altă structura de conducere regională ar fi Consiliul Regional, responsabil în față Camerei Regionale, membrii săi, numiți de Guvernatorul Regional, urmînd să dețină portofolii ministeriale. Guvernatorul ar fi ales de Camera Regională și confirmat în funcție de președintele României.
Provinciile urmau să fie conduse de o Camera Provincială.
În cazul Sibiului, județul urma să fie integrat în Provincia Transilvania, a cărei capitală ar fi fost la Cluj.
USL cu variantele lui Ponta și Băsescu
În 2013, în timpul Guvernării USL s-a reluat discuția privind planul de regionalizare a României, iar acesta a fost inclus în Programul de Guvernare 2013-2016 în strânsă legătură cu descentralizarea administrativă și financiară.
Ministrul Dezvoltării de atunci, Liviu Dragnea, responsabil cu regionalizarea, a bătut ţara, a organizat zeci de simpozioane şi seminarii, a comandat studii şi sondaje de opinie, dar nu a precizat niciodată care este varianta guvernului. Discuţiile pe tema acestui mare proiect s-au concentrat pe disputele liderilor locali privind capitalele şi dimensiunile regiunilor.
PDL, partid aflat atunci în opoziție și președintele de atunci Traian Băsescu, propuneau o regionalizare prin renunțarea la cele 40 de județe existente. Democrat liberalii mizau pe 14 regiuni, conduse de un Consiliu regional care va hotărî asupra conducerii activității publice în fiecare regiune.
Premierul Victor Ponta, însă, propunea varianta regionalizării cu opt regiuni, respectând actuala configurație a regiunilor de dezvoltare, fiindcă acestea erau deja negociate cu Uniunea Europeană. Din nou, în cazul Sibiului, în această variantă urma să facă parte dintr-o regiune alături de Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș, cu capitala la Brașov.
Liberalii agreau ideea de a se merge pe ideea regiunilor actuale de dezvoltare, însă principiul atribuirii capitalelor era altul. PNL propunea ca modelul să urmeze principiul din justiție, iar capitala regională să fie dată de sediul în care se află acum Curtea de Apel. În cazul Regiunii Centru, reședința ar fi fost astfel la Alba Iulia.
În 2014, însă, Curtea Constituțională a decis că Legea descentralizării este neconstituțională. La scurt timp, alianța de guvernare USL s-a rupt și, fiind an electoral, proiectul regionalizării a fost trecut în plan secund, progresele implementării fiind infime sau chiar inexistente.
Regionalizarea lui Dragnea. Brașov, peste Sibiu
Anul 2015 readuce în discuție dezbaterea asupra regionalizării, președintele Klaus Iohannis promițând reluarea discuțiilor, în timp ce fostul ministru al dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, a trimis un nou proiect de lege privind descentralizarea către dezbatere.
Conform proiectului urma să se constituie Poli de Dezvoltare la nivelul fiecărei regiune (se mergea pe planul actualelor regiuni de dezvoltare), iar celelalte municipii din actualele județe, urmau să devină poli de creștere. Astfel, în cazul Regiunii Centru, pol de dezvoltare urma să devină Brașovul, iar pol de creștere, Sibiul, alături de Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Târgu Secuiesc.
Regionalizarea ”geografilor”
Societatea Română de Geografie propunea și ea un alt model de regionalizare. Conform acestuia, urmau să se realizeze 7 regiuni de dezvoltare: Moldova, Crișana – Maramureș, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud, Banatul, Oltenia și Muntenia de Nord.
Sibiul urma să facă parte din Transilvania de Sud, alături de Alba, Hunedoara, Brașov și Covasna, iar capitala regiunii urma să fie la Sibiu.
”Transilvania de Sud se suprapune spațial județelor Covasna, Brașov, Sibiu, Alba și Hunedoara. Capitala sa este mai dificil de fixat, Brașovul, Alba Iulia și Sibiul concurând fiecare cu propriile atuuri. Noi optăm pentru Sibiu din motive de centralitate optimă și conectivitate sporită”, se precizează în studiu.
Ce e regionalizarea?
Regionalizarea este un proces prin care o țară este împărțită în zone sau regiuni mai mici, în scopul de a facilita administrarea și dezvoltarea acestora. Aceste regiuni sunt definite în funcție de criterii geografice, economice, culturale și/sau politice, care permit o mai bună gestionare a resurselor și a nevoilor specifice ale fiecărei zone.
Regionalizarea poate fi aplicată la nivel național sau regional, și poate fi folosită în diverse domenii, cum ar fi administrația publică, planificarea urbană, dezvoltarea economică, protecția mediului, turismul și multe altele. Scopul general al regionalizării este de a promova dezvoltarea regională echilibrată și durabilă, și de a asigura o mai bună reprezentare a intereselor și nevoilor specifice ale fiecărei zone.
În funcție de țară sau regiune, regionalizarea poate fi realizată prin crearea de regiuni administrative, provincii, state federale sau alte forme de organizare teritorială, fie prin definirea de zone cu caracteristici specifice, cum ar fi zonele urbane sau rurale, zonele montane, zonele de coastă sau alte zone geografice.
Actualele regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Și am rămas aici.
Regionalizarea maghiarilor
Regionalizarea s-a blocat de multe ori și din cauza opoziției liderilor politici maghiari, care au cerut tot timpul ca județele Mureș, Covasna și Harghita să fie cuprinse într-o singură regiune.
În 2013, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a venit cu propria propunere privind regionalizarea.
”Voinţa populară constituie fundamentul regionalismului, dar este de importanţă majoră şi în cadrul regionalizării. Prin urmare, apartenenţa acelor localităţi care se situează la limita dintre regiuni trebuie hotărâtă prin referendumuri locale”, anunța PPMT.
Astfel, se creau 12 regiuni plus trei regiuni metropolitane: București, Brașov și Galați Brăila. Sibiul ar fi urmat să facă parte din Transilvania de Sud, alături de Hunedoara și Alba, iar capitala ar fi fost la Sibiu.
Regionalizarea mediului de afaceri
Mediul de afaceri, prin Camera de Comerț a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membrii au cerut recent reorganizarea teritorială a României: comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și orașelor.
Acesta a fost momentul în care s-au redeschis discuțiile pe marginea acestui subiect.
Camera de Comerțarată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care ”România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.
Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:
– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15
– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori
– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori
– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
România, între 1856 și 1862
România, între 1925 și 1938
România, între 1938 și 1940
Sursa fotografiilor: ”PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ” -
dr. Cristian BĂHNĂREANU dr. Alexandra SARCINSCHI
PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Bucureşti, 2012
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: proiectul de regionalizare al , proiecte de regionalizare , cum vor arata regiunile , regionalizare , Sibiu
Vizualizari: 4086
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
DAN ALEXANDRU
Acum 1 oră
Auf wiedersehen
Acum 1 oră
Kukuruku
Acum 1 oră
Kukuruku
Acum 1 oră
Newman