Joi,
13.02.2025
Innorat
Acum
5°C

Regionalizarea PSD. Variantele de reformă administrativă ale României. Sibiul a fost sub Brașov, în fiecare variantă a social-democraților

Regionalizarea PSD. Variantele de reformă administrativă ale României. Sibiul a fost sub Brașov, în fiecare variantă a social-democraților

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent că social-democrații vor ieși în 6 luni cu un proiect de reorganizare administrativă, fără a da detalii despre cum va arăta acest proiect.

Nu este prima dată când se discută despre regionalizare și reorganizare administrativ-teritorială, însă de fiecare dată în planurile propuse de social-democrați, Sibiul a fost introdus într-o regiune cu Brașov, Alba, Covasna, Mureș și Harghita, actuala Regiune Centru, cu centru regional la Brașov, conform unei analize Turnul Sfatului.

Primul a fost Năstase

Cu Adrian Năstase începe poate cea mai lungă istorie a unui proiect național al României de după Revoluție, regionalizarea și reforma administrativă.

În 1998, la presiunea Uniunii Europene au fost create cele opt regiuni de dezvoltare. Fără personalitate juridică, formate doar prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană, aceasta a fost singura reformă în ultimii 30 de ani în privința unei pseudo-reorganizări administrative. Dar se dorea un prim pas pentru regionalizare.

În 2002, tot Uniunea Europeană, prin comisarul Michel Barnier, care se ocupa pe atunci cu politica regională, forța încă o dată reforma administrativă a țării.

Propunea o variantă pentru România ar putea fi împărţirea ţării pe regiuni de dezvoltare după model european. Un memorandum plecat din Cluj, semnat de mai multe personalități locale maghiare și române, și intervenția publică a jurnalistului Sabin Gherman, au pus însă punct inițiativei. Venite ca idei de reformă, regionalizarea a fost privită de opinia publică de atunci ca o încercare de independență a Transilvaniei sau chiar de separare de România.

Premierul Adrian Năstase a refuzat pur şi simplu să mai discute atunci subiectul, avertizând pe cei care ar persevera că păşesc pe un teren periculos. S-a creat de aceea impresia că Memorandumul de la Cluj, în loc să anime dezbaterea, mai curând a inhibat-o.

În plus, un alt proiect, cel propus de Sabin Gherman prevedea și el regionalizarea României.

Conform lui, România ar fi urmat să fie împărțită în șapte regiuni autonome - Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina - care ar fi guvernate de o Camera Regională, aleasă prin sufragiu universal și care ar deține putere legislativă secundară. O altă structura de conducere regională ar fi Consiliul Regional, responsabil în față Camerei Regionale, membrii săi, numiți de Guvernatorul Regional, urmînd să dețină portofolii ministeriale. Guvernatorul ar fi ales de Camera Regională și confirmat în funcție de președintele României.

Provinciile urmau să fie conduse de o Camera Provincială.

În cazul Sibiului, județul urma să fie integrat în Provincia Transilvania, a cărei capitală ar fi fost la Cluj.

USL cu variantele lui Ponta și Băsescu

În 2013, în timpul Guvernării USL s-a reluat discuția privind planul de regionalizare a României, iar acesta a fost inclus în Programul de Guvernare 2013-2016 în strânsă legătură cu descentralizarea administrativă și financiară.

Ministrul Dezvoltării de atunci, Liviu Dragnea, responsabil cu regionalizarea, a bătut ţara, a organizat zeci de simpozioane şi seminarii, a comandat studii şi sondaje de opinie, dar nu a precizat niciodată care este varianta guvernului. Discuţiile pe tema acestui mare proiect s-au concentrat pe disputele liderilor locali privind capitalele şi dimensiunile regiunilor. 

PDL, partid aflat atunci în opoziție și președintele de atunci Traian Băsescu, propuneau o  regionalizare prin renunțarea la cele 40 de județe existente. Democrat liberalii mizau pe 14 regiuni, conduse de un Consiliu regional care va hotărî asupra conducerii activității publice în fiecare regiune. 

Premierul Victor Ponta, însă,  propunea varianta regionalizării cu opt regiuni, respectând actuala configurație a regiunilor de dezvoltare, fiindcă acestea erau deja negociate cu Uniunea Europeană. Din nou, în cazul Sibiului, în această variantă urma să facă parte dintr-o regiune alături de Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș, cu capitala la Brașov.

Liberalii agreau ideea de a se merge pe ideea regiunilor actuale de dezvoltare, însă principiul atribuirii capitalelor era altul. PNL propunea ca modelul să urmeze principiul din justiție, iar capitala regională să fie dată de sediul în care se află acum Curtea de Apel. În cazul Regiunii Centru, reședința ar fi fost astfel la Alba Iulia.

În 2014, însă, Curtea Constituțională a decis că Legea descentralizării este neconstituțională. La scurt timp, alianța de guvernare USL s-a rupt și, fiind an electoral, proiectul regionalizării a fost trecut în plan secund, progresele implementării fiind infime sau chiar inexistente.

Regionalizarea lui Dragnea. Brașov, peste Sibiu

Anul 2015 readuce în discuție dezbaterea asupra regionalizării, președintele Klaus Iohannis promițând reluarea discuțiilor, în timp ce fostul ministru al dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, a trimis un nou proiect de lege privind descentralizarea către dezbatere. 

Conform proiectului urma să se constituie Poli de Dezvoltare la nivelul fiecărei regiune (se mergea pe planul actualelor regiuni de dezvoltare), iar celelalte municipii din actualele județe, urmau să devină poli de creștere. Astfel, în cazul Regiunii Centru, pol de dezvoltare urma să devină Brașovul, iar pol de creștere, Sibiul, alături de Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Târgu Secuiesc.

Regionalizarea ”geografilor”

Societatea Română de Geografie propunea și ea un alt model de regionalizare. Conform acestuia, urmau să se realizeze 7 regiuni de dezvoltare: Moldova, Crișana – Maramureș,  Transilvania de Nord, Transilvania de Sud, Banatul, Oltenia și Muntenia de Nord.

Sibiul urma să facă parte din Transilvania de Sud, alături de Alba, Hunedoara, Brașov și Covasna, iar capitala regiunii urma să fie la Sibiu.

”Transilvania de Sud se suprapune spațial județelor Covasna, Brașov, Sibiu, Alba și Hunedoara. Capitala sa este mai dificil de fixat, Brașovul, Alba Iulia și Sibiul concurând fiecare cu propriile atuuri. Noi optăm pentru Sibiu din motive de centralitate optimă și conectivitate sporită”, se precizează în studiu.

Ce e regionalizarea?

Regionalizarea este un proces prin care o țară este împărțită în zone sau regiuni mai mici, în scopul de a facilita administrarea și dezvoltarea acestora. Aceste regiuni sunt definite în funcție de criterii geografice, economice, culturale și/sau politice, care permit o mai bună gestionare a resurselor și a nevoilor specifice ale fiecărei zone.

Regionalizarea poate fi aplicată la nivel național sau regional, și poate fi folosită în diverse domenii, cum ar fi administrația publică, planificarea urbană, dezvoltarea economică, protecția mediului, turismul și multe altele. Scopul general al regionalizării este de a promova dezvoltarea regională echilibrată și durabilă, și de a asigura o mai bună reprezentare a intereselor și nevoilor specifice ale fiecărei zone.

În funcție de țară sau regiune, regionalizarea poate fi realizată prin crearea de regiuni administrative, provincii, state federale sau alte forme de organizare teritorială, fie prin definirea de zone cu caracteristici specifice, cum ar fi zonele urbane sau rurale, zonele montane, zonele de coastă sau alte zone geografice.

Actualele regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. Și am rămas aici.

Regionalizarea maghiarilor

Regionalizarea s-a blocat de multe ori și din cauza opoziției liderilor politici maghiari, care au cerut tot timpul ca județele Mureș, Covasna și Harghita să fie cuprinse într-o singură regiune.

În 2013, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a venit cu propria propunere privind regionalizarea.

”Voinţa populară constituie fundamentul regionalismului, dar este de importanţă majoră şi în cadrul regionalizării. Prin urmare, apartenenţa acelor localităţi care se situează la limita dintre regiuni trebuie hotărâtă prin referendumuri locale”, anunța PPMT.

Astfel, se creau 12 regiuni plus trei regiuni metropolitane: București, Brașov și Galați Brăila. Sibiul ar fi urmat să facă parte din Transilvania de Sud, alături de Hunedoara și Alba, iar capitala ar fi fost la Sibiu.

Regionalizarea mediului de afaceri

Mediul de afaceri, prin Camera de Comerț a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membrii au cerut recent reorganizarea teritorială a României: comasarea și scăderea numărului de județe la 15 și redefinirea comunelor și orașelor.

Acesta a fost momentul în care s-au redeschis discuțiile pe marginea acestui subiect.

Camera de Comerțarată că economiile astfel realizate ar permite echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care ”România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.

Principalele măsuri cerute de Camera de Comerț:

– reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15

– redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori

– redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori

– toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

România, între 1856 și 1862

România, între 1925 și 1938

România, între 1938 și 1940

Sursa fotografiilor: ”PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ” -

dr. Cristian BĂHNĂREANU dr. Alexandra SARCINSCHI    

PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ              

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”

Bucureşti, 2012

 

 

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

18 comentarii

Depasite

Acum 3 săptămâni

nu mai sunt conform realitatilor socio-economice
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

AMN114

Acum 3 săptămâni

Sibiul a fost, este și va fi sub Brașov. Impresiile tuturor viniturilor imigrate aici nu contează: dragilor, fiți mulțumiți că ați ajuns într-un oraș din Transilvania, nici cel mai bun și nici cel mai mare, dar muuult peste sărăcia voastră din Regat:))
Raspunde

Sibiu.Adrian

Acum 3 săptămâni

Intotdeauna a fost este si va fi peste Oltenia, de zeci de ani vin aici si inca Sibiul poate sustine cu locuri de munca atatia veniti din alte judete, dar in aroganta lor aia penibila traiesc cu gresita impresie ca ei ridica orasul asta.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Tony B

Acum 3 săptămâni

Pai probabil ca ei ridica orasul cat timp voi/noi sibienii doar ne plangem. Din pacate. M-ar interesa insa CRITERIILE sub care e mereu Brasov peste Sibiu, in orice TOP.
Raspunde

Emil

Acum 3 săptămâni

Sibiul este blocat evolutiv de mafia saseasca.
Raspunde

Ciobi

Acum 3 săptămâni

Nu se poate așa ceva, Sibiu și este peste orice oraș din România. Mai are un pic și bate capitala. Momentan suntem pe locul 2 la cel mai bun oraș din România. Pentru zona centru, Sibiu trebuie sa fie reședință.
Raspunde

Emil

Acum 3 săptămâni

Legal, reoganizarea teritoriala se face prin votul localitatilor anexate sau forta militara. Restul sunt hotii imobiliare specifice infractorilor spagari PNL-PSD.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emila Elzoroaba

Acum 3 săptămâni

Imobilul în care ești închis rămâne în aceeași regiune
Raspunde

Adina

Acum 3 săptămâni

Oare mai conteaza impartirea atata timp cat Romania este din nou dictatura?
Raspunde

Flo

Acum 3 săptămâni

Ai pus punctul pe "i" Sâmbătă, de la ora 14, protest AUTORIZAT la prefectură. Protestul este pentru resuscitarea democrației!!!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Horațiu

Acum 3 săptămâni

Sa nu lipseasca niciun idiot util la protest. Sa protestati impotriva prostiei, a minciunilor, a manipularilor, a bolnavilor psihici reprezentati de georgescu, sosoaca si aurica
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

AMB

Acum 3 săptămâni

Pana acum erau doi dobitoci georgesti de servici - Adina si Emil Hop ca s-a nascut si al treilea - Flo.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

@Flo

Acum 3 săptămâni

Crezi că vă adunați 30 nime-ndrum să stați în frig în zi liberă?
Raspunde

Simion

Acum 3 săptămâni

Brasovul este peste Sibiu la toate capitolele , asta este realitatea.
Raspunde

@simion

Acum 3 săptămâni

Hai nu mai fi asa optimist, pana mai ieri nu aveați aeroport... Și acum îl aveți degeaba... Asta e doar un exemplu :)))
Raspunde

Pt. @simion

Acum 3 săptămâni

Corect….aeroportul din brasov este construit de la 0 , de un an de zile…..avem care aceleași zborul ca cel din Sibiu , care este construit de 40 ani…..vom vedea unde vom fi și noi peste 40 ani…..cam asa ar trebui sa gândești matale….
Raspunde

Un oarecare

Acum 3 săptămâni

La Sibiu sânt cele mai frumoase doamne/ domnișoare.La Brașov, cei mai urâți bărbați Și parcă au un accent.In rest, oraș ele sânt cam la fel.Deci bărbați din Brașov,lăsați accentul acolo și veniți la Sibiu.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Ron

Acum 3 săptămâni

Cea mai buna varianta este...Transilvania independenta! Si cei de dincolo de arcul carpatic sint liberi sa si l puna pe georgescu presedinte!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus