Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Județene ASTRA, crede că dialogul despre cultură și necesitatea ei în mediul românesc trebuie să fie purtat de cei „care știu ce vorbesc”, fiind sprijiniți de factorii decidenți din orice fel de comunitate. „Dialogul nu trebuie să fie can-can, conspiraționist și revanșard. Sper să ne găsim decența dialogului, în aceste zile”, transmite Pop, cu referire la discuțiile din spațiul public cu privire la furtul unor piese valoroase ale patrimoniului românesc din muzeul din Olanda.
Directorul bibliotecii județene din Sibiu a publicat o lungă postare pe pagina sa de Facebook, întitulată ironic „Am ajuns să mă bucur că s-a furat coiful”, în care se arată dezamăgit de modul în care are loc prezentarea și dezbaterea asupra furtului din Olanda. El sugerează că inclusiv politicienii care și-au dat cu părerea despre acest caz au făcut mai mult „can-can”, deoarece nici nu ar cunoaște provocările din domeniul culturii. „Este bine să descopere că în mai mult de 70% din localitățile din țara noastră, pur și simplu nu există, de facto, vreo instituție culturală, alta decât manelele de la nunți și alte cumetrii. Este bine să aflăm că în orașe precum cel din Olanda, în România, cultura nu există. Pur și simplu”, scrie Pop.
În ciuda ironiei, întreaga postare poate fi catalogată drept o pledoarie pentru importanța culturii în societatea românească.
„Mă bucur pentru că în sfârșit cei care perorează toată ziua pe la tv, experții în orice, politicienii main stream, influencerii și toți cei care își dau cu părerea despre orice, au descoperit cuvântul CULTURĂ. Și tot ei au aflat că România are patrimoniu cultural.
Nu cred că mai mult de 10% dintre români au avut curiozitatea de a vedea Coiful de la Coțofenești în mulții ani în care a stat expus în subsolul MNIR. Dar acum suntem cu toții vexați și impresionați de pierderea sa alături de cele câteva brățări dacice. La fel cum suntem șocați de numărul mic de cititori români deși primul lucru la care renunțăm din casele noastre sunt tocmai cărțile.
Societatea românească, în întregul ei, discută serios pentru prima oară în ultimii 20 de ani despre cultură și patrimoniu românesc. Și dacă tot discută este bine să afle mai multe idei de dialog:
Este bine să asculte experți și specialiști, oameni cu pregătirea necesară pentru a susține un astfel de dialog. Cel care vorbește despre sănătate și mediu și politică și business și can-can, cu siguranță nu este un expert în cultură și patrimoniu cultural.
Este bine să discute de cum sunt plătiți specialiștii din domeniu, mulți dintre ei (cu cărți și articole publicate, cu doctorate de specialitate) gravitând în jurul salariului minim pe economie.
Este bine să aflăm că cercetătorii români, cu fonduri financiare ridicole, continuă să pună în valoare patrimoniul cultural din România, existând într-un anonimat desăvârșit, prim planul avândul alte categorii profesionale și financiare.
Este bine să discute despre reanalizarea practicii de susținere financiară externă a instituțiilor culturale, total deficitară în acest moment.
Este bine să descopere că în mai mult de 70% din localitățile din țara noastră, pur și simplu nu există, de facto, vreo instituție culturală, alta decât manelele de la nunți și alte cumetrii.
Este bine să aflăm că în România nu există vreo entitate culturală care se ridică la capacitatea infrastructurală a muzeului blamat din Olanda.
Este bine să aflăm că în orașe precum cel din Olanda, în România, cultura nu există. Pur și simplu.
Este bine să reevaluăm managementul cultural. Este bine să punem în prim plan performanța, nu logevitatea și mandatele necesare. Se discută de cât de rău este să fi manager decenii la rândul, dar este mai grav să fi manager peste o instituție care stă închisă pe toata durata mandatului. Discuțiile au început în Minister, în anii precedenți, acum au pierit.
Este bine să nu mai numim în funcții importante pentru patrimoniul cultural național oameni care au participat activ la distrugerea sa.
Este bine să descopere că suntem țara în care se citește cel mai puțin, în care avem cei mai mulți inculți și analfabeți, în care se vorbește cel mai puțin o altă limbă decât cea maternă.
Este bine că descoperim necesitatea dialogului, necesitatea punerii semnelor de întrebare, necesitatea rediscutării modului de abordare a vieții culturale, practice și teoretice.
Este bine să discutăm despre punerea în valoare a memoriilor și istoriilor și antropologiilor locale, să descoperim cu adevărat cine suntem și de ce suntem.
Este bine să aflăm că domeniul culturii nu va fi (precum Sănătatea și Educația) exceptat de la măsurile restrictive economice și administrative. Anul trecut Ministerul Culturii a exceptat, anul acest nu a mai facut-o. Trist pentru că ceea ce este cultură este și sănătate și educație. Cultura este la fel de importantă.
Este bine să adoptăm odată legile necesare funcționării culturii care stau prin sertare de Comisii parlementare.
Este bine să discutăm cum să ne comportăm și să ne prezentăm în fața actului cultural. Poate e bine în blană de samur sau poate este bine nepieptănat și în pijmale, dar este bine să discutăm.
Este bine ca după atâta dezbatere să facem un efort și să cumpărăm un bilet la muzeu, un abonament la bibliotecă, un bilet la un concert printr-un bar, să mergem la o expoziție privată. Nu pun între elemente enumerat cuvântul sau. Este necesar să le facem pe toate. Este bine să punem mâna pe o carte și să o citim.
Este bine să discutăm cum reevaluăm patrimoniul național, ce trebuie să fie tezaur și ce nu, ce este monument istoric și ce nu este necesar, care sunt condițiile de evaluare ale acestora, cine se ocupă de protejarea lor și cum trebuie puse în valoare.
Vin dintr-o comunitate (cea a orașului și județului Sibiu) în care cultura este apreciată și respectată. Tocmai de aceea cred că un dialog corect și concret este necesar la nivelul întregii țări și a tuturor comunităților, fie ele administrative sau culturale sau sociale.
Poate este necesar să înțelegem că șocul social și ideatic de la finalul anului 2024 are directă legătură cu modul în care am ignorat cultural și patrimoniul cultural.
Este bine că discutăm despre cultură și necesitatea ei în mediul românesc. Dar dialogul trebuie să fie doct și purtat de cei care știu ce vorbesc și sprijinit de factorii decidenți din orice fel de comunitate. Dialogul nu trebuie să fie can-can, conspiraționist și revanșard. Sper să ne găsim decența dialogului, în aceste zile”, a scris Răzvan Pop.
Pe 25 ianuarie 2025, mai multe exponate din tezaurul dacic al României au fost furate din expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, prezentată de Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos. Hoții au provocat o explozie pentru a pătrunde în interiorul muzeului.
Directorul muzeului Drents din Regatul Țărilor de Jos, Harry Tupan, a calificat incidentul drept „o zi neagră pentru muzeul din Assen și Muzeul Național de Istorie a României din București".
În seara aceleiași zile, poliția olandeză a publicat imagini cu momentul exploziei de la Muzeul Drents, de unde au fost furate piese valoroase din Tezaurul dacic al României.
După patru zile, pe 29 ianuarie, polițiștii olandezi au reținut trei suspecți în acest caz.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 1669
Ultimele comentarii
Acum 10 ore
@psdist
Acum 11 ore
Emil
Acum 11 ore
Emil
Acum 11 ore
Eu
Acum 11 ore
Justitia legata la ochi