Refacerea tunelului Capra – Bâlea și senzori pentru detectarea avalanșelor, propuneri pentru modernizarea Transfăgărășanului. În acest an ar trebui să înceapă lucrările

Modernizarea Transfăgărășanului ar trebui să înceapă, cel puțin teoretic, în acest an, după strângerea tuturor documentațiilor necesare. În realitate, însă, acest lucru se așteaptă din 2018, lucrările fiind anulate, de cele mai multe ori, din cauza lipsei banilor.

De aseastă dată, există certificate de urbanism emise de consiliile județene din Argeș și Sibiu, iar acum se lucrează la încheierea documentațiilor de avizare pentru intervențiile de pe Transfăgărășan.

Într-un studiu prezentat Agenției de Mediu, reiese faptul că firma de consultanță a propus, printre altele, lărgirea tunelului Capra Bâlea, precum și montarea pe mai mulți versanți a unor senzori capabili să identifice din timp zonele în care s-ar putea produce avalanșe. Această idee, care ar funcționa prin intermediul unui soft, ar putea face capabilă circulația pe Transfăgărășan pe aproape întreaga durată a anului.

Citește și:

49 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. ”Ostaşii de pe buldozer au condus cu precizie milimetrică maşinile lor pe margini de hăuri ameţitoare”

Senzori de zăpadă, de mișcare și un soft de analiză

Circulația pe Transfăgărășan ar urma să depindă pe perioada iernii de un soft care ar putea citi datele unor senzori din teren, astfel încât să identifice din timp locul în care există acumulări de zăpadă și unde există riscul provocării de avalanșă.

Proiectantul, SC Rutier Conex XXI SRL Bacău, propune montarea unui sistem de detecție și avertizare pentru avalanșe printr-o tehnologie avansată care ar urma să monitorizeze condițiile de zăpadă și să emită alerte în caz de risc iminent de avalanșe.

Aici ar urma să fie montați, dacă CNAIR ar urma să agreeze această soluție, senzori de zăpadă instalați pe versanți care măsoară parametri precum grosimea stratului de zăpadă, densitatea, temperatura și umiditatea.

Totodată, ar urma să fie instalați și senzori de mișcare, care să detecteze mișcările zăpezii sau ale terenului, indicând posibile alunecări sau instabilități care ar putea declanșa o avalanșă.

Tot aici ar urma să existe și o stație meteorologică, cu monitorizarea condițiilor meteorologice, inclusiv temperatura, viteza vântului și precipitațiile, care pot influența riscul de avalanșe.

Datele ar urma să fie colectate de senzori și transmise în timp real către centre de control, unde sunt analizate de experți. În caz de risc, sunt emise alerte către autorități și public.

De asemenea, un software de analiză care utilizează algoritmi avansați pentru a evalua riscul de avalanșe pe baza datelor colectate va putea simula scenarii de avalanșe și vor putea oferi prognoze precise. Astfel,  autoritățile ar urma să ia măsuri preventive, cum ar fi închiderea drumurilor sau evacuarea zonelor periculoase.

O altă propunere oferită de consultant se referă la refacerea integrală a tunelului cu demolarea căptușelii existente și realizarea unei căptușeli exterioare. Tunelul ar urma să aibă acostamente de 0,75m și trotuare de 0.75m. Totodată, se propune realizarea unor noi porți metalice dacă se adoptă sluția cu inchidere traseu iarna.

Contract de 8,4 milioane de euro, fără TVA

În octombrie 2022, Cristian Pistol, director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), anunța că din 2023 va începe în sfârșit modernizarea Transfăgărășanului. Vestea venea după 4 ani de la începerea documentației, adică din anul 2018. Acum avem primul contract semnat, cel pentru elaborarea documentației, după cum anunță pe pagina sa de Facebook secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scriosteanu. Între timp, însă documentația este încă în curs de avizare, iar beneficiarul nu s-a decis încă pentru ce tip de soluții va opta.

Valoarea contractului este de 8,4 milioane lei, fără TVA, sursa de finanțare fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027. Durata contractului este de 12 luni.

Modernizarea Transfăgărășanului, o poveste lungă

În aprilie 2018, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) reușea să facă prima știre pe site-urile naționale cu informația potrivit căreia a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru lucrările de reabilitare și modernizare a drumului Transfăgărășan, pe sectorul cuprins între km 44+000 – km 117+000, DN 7C.

Scopul principal al lucrărilor este ca drumul să fie menținut deschis circulației tot anul, sau închis doar perioade foarte scurte (zile), față de perioada noiembrie-iunie cât este închis în prezent.

Contractul pentru serviciile de elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic avea atunci o valoare estimată la 5,7 milioane lei, fără TVA, cu 2,7 milioane de lei mai mică deât suma din 2024, iar termenul de elaborare al documentelor, de 26 luni, fondurile fiind asigurate prin fonduri nerambursabile, aferente perioadei de programare bugetara a UE 2014-2020.

Deși atribuirea contractului urma să aibă loc până în 28 decembrie 2019, în luna iulie a același an, ministrul de atunci al Transporturilor, PSD-istul Alexandru-Răzvan Cuc, a anulat licitația.

 „În data de 2 iulie 2018 a fost anulată procedura de atribuire a contractului de achiziție publică pentru că nu a fost depusă nicio ofertă”, a răspuns Alexandru-Răzvan Cuc unei solicitări parlamentare.

În decembrie 2021, CNAIR a relansat licitaţia pentru contractarea serviciilor de expertiză tehnică destinate modernizării şoselei.

„Prezentul contract are ca obiectiv adoptarea unor soluţii tehnice corespunzătoare pentru ca circulaţia să fie deschisă tot timpul anului pe cât posibil sau pentru o perioadă de timp cât mai îndelungată şi pe secţiunea de drum cuprinsă intre km 104+000 (Piscul Negru) şi km 130+800 (Cabana Bâlea Cascada) prin adoptarea unor soluţii tehnice corespunzătoare”, a anunţat CNAIR.

Potrivit instituţiei, modernizarea Transfăgărăşanului are drept scop creşterea gradului de siguranţă a traficului rutier prin:

asigurarea circulaţiei continue, fără restricţii pe tot parcursul anului, indiferent de sezon;

reducerea timpului de calătorie şi creşterea vitezei medii de deplasare;

îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă a traficului rutier;

reducerea numărului de accidente precum şi îmbunătăţirea confortului în timpul călătoriei; gestionând în acelasi timp reducerea emisiilor de poluanţi şi impactului negativ asupra mediului.

Pe de altă parte, CNAIR are în plan şi lansarea unei alte licitaţii pentru contractarea lucrărilor a Transfăgărăşanului, între km 117+000 – 140.

„Pentru drumul naţional DN 7C, îmbunătăţirea infrastructuri existente va deveni un „motor” pentru dezvoltarea economică şi se va axa pe dezvoltarea ramurei economice turism, ramură economică dezvoltată cel mai mult în zona de influenţă a proiectului, prin cresterea accesibilităţii spre şi dinspre zonele în care turismul este prezent sau în care turismul poate fi dezvoltat existând un potenţial”, Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, într-un document transmis Camerei Deputaţilor, în decembrie 2020.

În decembrie 2020, CNAIR a lansat din nou licitaţia pentru contractarea serviciilor de expertiză tehnică destinate modernizării şoselei de munte, utilizată aproape exclusiv în scop turistic.

„Prezentul contract are ca obiectiv adoptarea unor soluţii tehnice corespunzătoare pentru ca circulaţia să fie deschisă tot timpul anului pe cât posibil sau pentru o perioadă de timp cât mai îndelungată şi pe secţiunea de drum cuprinsă intre km 104+000 (Piscul Negru) şi km 130+800 (Cabana Bâlea Cascada) prin adoptarea unor soluţii tehnice corespunzătoare”, a anunţat CNAIR.

Drum construit în 4 ani

Construit pe parcursul a patru ani, între 1970 și 1974, Transfăgărășanul are o lungime totală de 151 kilometri, urcând până la 2.042 de metri în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, ce străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge la o altitudine maximă de 2.145 metri în pasul Urdele.

Transfăgărășanul începe în comuna Arefu din judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN 7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu al drumului au fost realizate în total 27 de poduri şi viaducte, precum şi Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din țara noastră (887 metri), ce străbate Muntele Paltinu. Aerisirea tunelului se face în mod natural datorită curenţilor de aer foarte puternici.

Sursa foto: MEMORIU DE PREZENTARE CNAIR

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi