Luni, 3 martie, începe Postul Mare. ÎPS Laurențiu Streza: „Cea mai mare bucurie a unui credincios este să-l încheie cu bine”

28 Februarie 2025 14:06

Luni, 3 martie, începe Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru dintre posturile creștine, care îi pregătește pe credincioși pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Acesta durează șase săptămâni, amintind de postul ținut de Mântuitorul Iisus Hristos după Botezul în Iordan.

Un aspect deosebit anul acesta este faptul că toți creștinii, atât ortodocși, cât și catolici, vor celebra Paștele în aceeași zi – pe 20 aprilie. Acest lucru se întâmplă rar și este posibil doar atunci când prima lună plină de după echinocțiul de primăvară apare târziu, după 3 aprilie.

În plus, anul 2025 marchează 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), în cadrul căruia s-a stabilit modul de calculare a datei Paștelui.

Pe parcursul celor șase săptămâni ale Postului Mare, credincioșii sunt încurajați să intensifice rugăciunile, în special în primele șase sâmbete, dedicate celor adormiți.

Sursa foto: depositphotos.com/ro

Slujbele importante din Postul Paștelui

În această perioadă mai multe slujbe bisericești au un conținut important.

9 martie 2025 - este prima duminică din postul Paștelui - postul începe cu Vecernia iertării.

16 martie 2025 - a doua duminică din post - Sfântul Grigorie Palma;

23 martie 2025 - a treia duminică din post - Cinstirea Sfintei Cruci;

30 martie 2025 - a patra duminică din post - Sfântul Ioan Scărarul;

6 aprilie 2025 - a cincea duminică din post - Sfânta Maria Egipteanca;

13 aprilie 2025 - duminca Floriilor, începe

40 de zile până la Săptămâna Mare înainte de Paște, Intrarea Domnului în Ierusalim;

18 aprilie 2025 - Vinerea mare și sfântă; 20 aprilie 2025 - Sfintele Paști - Hristos a Înviat.

În postul Paștelui 2025 sunt două zile cu dezlegare la pește. Acestea sunt pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor.

Paștele ortodox și catolic pică în aceeași zi, respectiv pe data de 20 aprilie 2025. Și sărbătoarea de Florii va fi în aceeași zi pentru catolici și ortodocși, mai exact pe 13 aprilie 2025.

ÎPS Laureanțiu Streza despre Postul Paștelui

Înalt Prea Sfințitul Laurențiu Streza vorbește atât de frumos depre Postul Mare în fragmentele sale de învățătură cu privire la această perioadă.

El spune că Postul este o practică spirituală profundă, având rolul de a apropia credinciosul de Dumnezeu prin renunțare și disciplină. Nu este doar o restricție alimentară, ci și un exercițiu de înfrânare de la păcate și de împlinire a faptelor bune. Pe lângă beneficiile spirituale, postul are și efecte pozitive asupra sănătății. Există patru grade de intensitate a postirii și diferite perioade de post de-a lungul anului, cel mai sever fiind cel ce urmează, postul Sfintelor Paști. Apoi ÎPS Laurențiu Streza spune că cea mai mare bucurie a unui credincios este atunci când termină cu bine acest post.

Mai jos puteți citi un fragment din învățăturile înatului preot transmise credincioșilor înaintea Postului Mare de anul trecut.

„Postul este o lucrare spirituală complexă, pornită din credință și din dorința omului de desăvârșire prin împlinirea poruncilor dumnezeiești. Sensul pozitiv al postului constă tocmai în voința liberă a credinciosului de a se pregăti sufletește și trupește pentru apropierea de Hristos și de Tainele Sale mântuitoare: Spovedania și Împărtășania. Prin postire noi oferim sufletului nostru șansa de a obține victorii asupra neputințelor trupești, prin înfrânarea de la o anumită mâncare şi de la păcate. Postul adevărat nu este o simplă „restricție” de la hrana mai consistentă, de origine animală, pe care și-o impune un credincios, într-o zi sau într-o perioadă de timp, ci este o completare și o încununare a acestui efort fizic, cu cel spiritual, „postul de bucate fiind unit cu postul de păcate” și cu împlinirea faptelor milei trupeşti față de aproapele nostru. Orice restricție creează, psihologic, o reacție puternică împotriva acesteia. Înțeleasă în adevăratul ei sens, practicarea postirii devine o virtute de mare folos pentru progresul nostru spiritual, spre câștigarea mântuirii.

Prima poruncă de postire au primit-o strămoșii noștri, Adam și Eva, în rai, și tot ei au săvârșit prima încălcare a postului, gustând din pomul cunoașterii binelui și răului. Şi noi, iubitori de desfătare și stăpâniți de dorința de posesie, crezându-ne stăpâni și pe darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu, zicând: „am” mâncare bună, ne angajăm foarte greu într-o lucrare de postire adevărată și completă.

În sens duhovnicesc, postul este și un act de cult, o jertfă, fiind rânduit de Biserică și încadrat în lucrarea ei liturgică, Hristos Însuși sprijinind toată osteneala omului, postind El în noi și în locul nostru. Pe lângă jertfa noastră pentru întreținerea vieții, care este obligatorie și greu de împlinit, jertfa postului este plăcută şi uşoară, precum jugul lui Hristos, Care este bun și sarcina sa ușoară (cf. Matei 11,30).

Postul este, desigur, folositor și pentru trup și credem că e bine să postim pentru ca să ne ușurăm trupul de greutăţile și de toxinele pe care le acumulăm prin mâncărurile „bune”. Chiar terapia medicală implică un regim alimentar special, pentru diferite boli, însă fiind respectat de nevoie și din dorința vindecării, regimul medicului nu are valoare spirituală. Dacă am posti după rânduiala Bisericii, de bună seamă că nu am ajunge la regimul medical și nici la regim forțat de slăbire.

Valoarea deosebită a postului este sporită și de cele patru grade de asprime sau de intensitate a postirii: ajun total sau post negru, post aspru, post comun și post cu dezlegare. Chiar și cele patru posturi mari au grade deosebite de asprime, cel mai aspru fiind postul Sfintelor Paști, apoi urmează cel al Sfintei Mari, cel al Crăciunului și cel mai puțin aspru este cel al Sfinților Apostoli. Iar, dintre zilele de post din cursul anului liturgic cele mai aspre sunt, în ordine: Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci (14 sept.), Ajunul Crăciunului și al Bobotezei (24 dec. și 5 ian.), Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 aug.) și miercurile și vinerile din timpul anului, în afara celor cu dezlegare. Cea mai mare bucurie, legată de post, o are un credincios atunci când reușește să-l încheie cu bine, pentru prima dată sau de mai multe ori, depășind toate tentaţiile și toate ispitele, pentru a se bucura cu adevărat în Duminica Învierii, de Sfânta Împărtășanie. Dar și hrana pe care o primim la masă, în ziua de Paști, va fi mai bună ca oricând, pentru că o primim ca dar, tot de la Dumnezeu, pentru osteneala făcută”, spune ÎPS Laurențiu Streza.

Sursa foto: Arhiva Turnul Sfatului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Vizualizari: 1641

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Ultimele comentarii

Acum 7 ore

Comentarii

1 comentarii

Emil

Acum 5 luni

Sa fenteze moartea.

Raspunde

1 1

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.