Akropolis. La unul din cele mai vechi restaurante noi din Sibiu, ospătărița n-a știut să ia bacșiș

Am început să scriem despre ce găsim la restaurantul Akropolis, din Sibiu, de când decorurile din ghips, cu motive elene, erau prinse de pereții unui demisol aflat pe – în continuare – teribil de trista stradă a Abatorului. Adică de acum mai bine de 14 ani. Perioadă care face din restaurantul cu specific grecesc unul din cele mai vechi localuri sibiene, din „noua generație” a celor apărute după 1989.

De mai bine de 11 ani, Akropolisul s-a mutat pe pietonala de pe strada Turnului, un loc care face concurență altor zone din oraș numai și numai pentru că patronii restaurantelor de acolo au înțeles că tuturor le merge mai bine, dacă și colaborează. Fie organizând petreceri de genul „oktoberfest”, fie amenajând pietonala cu brazi și decoruri de Crăciun, ca să dau două exemple care-mi vin rapid în minte.

Am reintrat serile trecute în restaurantul cu vitrină la pietonală pentru a găsi cam aceeași atmosferă ca și în urmă cu șase ani, când s-a petrecut cea mai recentă vizită: aceleași decoruri, aceeași pictură naivă pe pereții separeului, aceleași lambriuri găurite peste tot pe tavan, doar televizorul nu mai era încadrat în rama aurită. Pe mesele cu fețe de masă albe din bumbac, alături de micile vaze cu crizanteme albe, în dreptul fiecărui scaun este așezată câte o foaie A3, plastifiată, cu o fotografie veche din interior și contul de Facebook. Ospătărița o vei putea confunda oricând cu un oarecare client, deoarece n-o diferențiază nimic din punct de vedere vestimentar. Muzică grecească era la un nivel decent în boxe.

Meniul a crescut. Sunt peste 50 de preparate propuse – fără garnituri și deserturi –, din care pe vreo trei pagini sunt „specialități grecești”. De la feta la grătar, cu roșii și ardei iute, la gyros, souflaki din diferite cărnuri, fructe de mare și mai multe feluri de platouri în diferite dimensiuni.

Meniul,  însă, nu e doar grecesc. Adică ți se oferă și neaoșa pâine cu unsoare (untura casei), dar și ciorbă de burtă, șnițel vienez sau burger de angus. Prețurile sunt sub cele practicate în centru. Doar o comparație: dacă la Tango au ajuns 24 de lei cartofii prăjiți pe care-i ceri drept simplă garnitură, la greci au rămas la 15 lei de mai bine de un an.

Erau trei mese ocupate când am comandat noi, iar mâncarea a venit într-un timp rezonabil și la temperaturi potrivite.

Dovlecel pane cu tzatziki, la Akropolis. Sursa foto: Turnul Sfatului

Chiar dacă – sau poate tocmai de aceea – sunt tăiați mai gros decât o fac toți bucătarii întâlniți de noi prin Grecia, dovleceii pane cu tzatziki au fost mai buni decât adesea uleioasele rezultate pe care le primeam în vacanțele de pe malurile mării Egee. N-am înțeles, însă, de ce a fost nevoie de oregano presărat peste tzatziki. Boabele de fasole „gigantică” au venit, însă, într-un sos roșu pe care l-am mai gustat, dar sub un cașcaval topit care a afectat amplu senzația finală, astfel că mare parte din preparat a rămas în farfurie.

Boabe de fasole „gigantice” în sos de roșii, cu cașcaval, la Akropolis. Sursa foto: Turnul Sfatului

N-au avut chiar aceleași ierburi prin ele nici cotletele de berbecuț, aduse alături de o generoasă porție de legume trase la tigaie și stropite din belșug cu ulei de măsline (apropo de asta, ciudată decizia localului de a pune în oliviere ulei de floarea soarelui și nu de măsline). Cu toate că nu avea aroma ierburilor aromatice resimțită prin concedii, mâncarea a avut, însă, un gust pe măsura exploziei de culoare de farfurie. Apreciabil. Legumele diverse le-am „cronțănit” cu mare plăcere, fiind ieșite din farfurie fără a se înmuia excesiv.

Cotlet de berbecuț cu legume la tigaie, la Akropolis. Sursa foto: Turnul Sfatului

În fine, deși gyros-ul de porc cu cartofi prăjiți l-am văzut de mai multe ori criticat prin recenziile lăsate de unii clienți prin Google, ceea ce a fost adus la masa noastră a avut gust bun, taman potrivit pentru un adolescent ușor răzgâiat.

Gyros de porc la farfurie, la Akropolis. Sursa foto: Turnul Sfatului

Porțiile au fost, fără excepție, îndestulătoare, iar culorile din farfurii – vii. Experiența rămâne, însă, ușor fadă. Poate lucrurile se schimbă atunci când vremea va permite din nou redeschiderea terasei, iar lăsatul mașinii acasă îmi va permite un pahar cu vin alb.

Cina în trei la restaurantul grecesc, descrisă mai sus, ne-a costat 209 lei. Cel mai scump preparat a fost cotletul de berbecuț – 80 de lei. Gyrosul la farfurie a costat 37 de lei, mâncarea de fasole boabe gigantice – 32 de lei, iar dovleceii prăjiți – 30 de lei. Tot 30 de lei am plătit și pentru două sticle de apă plată. Iar surpriza a fost că, deși am rugat-o pe ospătăriță să treacă bacșișul în plata cu cardul, ne-a refuzat: că nu știa cum să și-l scoată mai apoi. N-am avut bani în numerar, așa că n-am mai lăsat.

Peșinul lui Ahile

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului