Banii europeni s-au scumpit: sibienii plătesc de aproape patru ori mai mult pentru fiecare sută de euro atrasă nerambursabil. „O dezastruoasă organizare”

Ca să modernizeze o stradă ori o școală în cadrul unui proiect din fonduri europene, sibienii trebuie să susțină din acest an cheltuieli proprii de aproape patru ori mai mari. Se întâmplă din cauza administrațiilor și instituțiilor care nu și-au terminat proiectele în calendarul inițial. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, vorbește de „o mare problemă” care va afecta economiile orașului, în timp ce experții în domeniu descriu cum s-a ajuns la această situație în care, din cauza incompetenței unora, ajung să plătească toți.

Dacă în cazul proiectului de reabilitare a Căii Dumbrăvii, finalizat în 2023, sibienii au susținut din banii lor 15% din valoarea totală, pentru viitorul proiect de modernizare a Căii Șurii Mici din bugetul local al municipiului vor trebui susținute mai bine de 56% din cheltuieli, adică echivalentul a peste 84 de milioane de lei.

Acest lucru se întâmplă cu toate proiectele publice care au aplicat spre a primi finanțare în noul exercițiu bugetar multianual la nivel european. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a arătat că această explozie a contribuțiilor din bugetul local va duce la reducerea economiilor făcute de oraș pentru alte proiecte. 

„În acest ciclu de finanțare ne lovim cu o mare problemă, cu care nu ne-am confruntat în anii precedenți: partea neeligibilă la proiectele europene, mai ales la cele din Educație, este foarte mare. De unde această problemă: din cauza fazării proiectelor. Pentru proiectele care, la nivelul României nu au fost finalizate în ciclul financiar anterior (2014 – 2020, cu termen extins până la finele lui 2023 – n.r.), banii necheltuiți s-au pierdut. În urma negocierilor, Comisia Europeană a acceptat să se ia sume din actualul ciclu de finanțare și să se folosească pentru finalizarea proiectelor respective. Consecințele: banii care au rămas pentru proiectele din acest ciclu s-au diminuat substanțial. Și, în aceste condiții, ca să le putem realiza, trebuie să ne creștem cota noastră”, a rezumat primarul Astrid Fodor, în conferința de presă în care a prezentat proiectul de buget pe anul în curs.

Administrația condusă de primarul Astrid Fodor va apela la economiile orașului (excedentul bugetar) pentru a acoperi costurile suplimentare cu proiectele europene. Sursa foto: Turnul Sfatului

„Lipsește mult competența”

Explozia contribuțiilor din bugetele locale pentru proiectele finanțate din fonduri europene a trecut „pe sub radarul” discuțiilor publice. Și vine ca urmare a modului în care autoritățile centrale au înțeles să negocieze cu reprezentanții Comisiei Europene pe subiectul proiectelor care nu s-au încheiat până la finele anului 2023. 

„Nu este corect, dar astea au fost negocierile cu Comisia Europeană pentru a putea fi fazate proiectele neterminate. De fapt, ce înseamnă fazare: incompetență, o dezastruoasă organizare și lipsă de viziune la planificarea investiției. Adică pentru a nu se pierde banii pe investițiile întârziate s-a găsit această metodă de fazare. Înainte se dădeau corecții financiare (plătite tot de noi) și se și pierdeau proiectele. Acum nu se mai pierd proiectele, dar sunt mult mai scumpe. Adevărul este ca lipsește mult competența și managementul de proiect performant, de multe ori consultanții trag de ele pentru a câștiga așa mai mulți bani”, explică Paul Gruian, expert în fonduri europene, fost funcționar în cadrul ministerului de resort și în cadrul ADR Centru.

Paul Gruian (foto stânga) arată că, în cele din urmă, tot cetățeanul plătește. Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului

Paul Gruian arată că situația cheltuielilor crescute cu proiectele pe fonduri europene va genera și alte costuri. „Restul de investiții fazate se duc în deficitul bugetar național, care la rândul lui are impact negativ asupra cetățeanului, pentru că tot din banii noștri se plătesc dobânzi mult mai mari pe împrumuturi din cauze țintelor bugetare depășite”.

„Fazări”

În județul Sibiu, între administrațiile care au înregistrat cele mai multe proiecte nefinalizate lider este Consiliul Județean Sibiu: la finalul anului 2023, 11 proiecte europene nu au mai apucat a fi finalizate. Pentru patru din acestea, au fost pregătite „fazări”.

Citește și „De îndată”: CJ Sibiu ratează termenele în proiecte de peste 233 de milioane de lei. Aproape două treimi rămân fără fonduri nerambursabile

Lista proiectelor din fonduri europene care n-au mai apucat a se finaliza la timp este una care acoperă, însă, întreg teritoriul României. Spre exemplu, autostrada Sibiu – Pitești trebuia finalizată tot din fondurile europene ce puteau fi cheltuite până în 2023. Nu s-a întâmplat asta, iar în noul ciclu de finanțare europeană, ca urmare a „fazării”, din fonduri nerambursabile vor mai fi acoperite doar 40% din cheltuieli, față de 85% ca până în 2023.

Citește și Se schimbă finanțarea pe Autostrada Sibiu – Pitești: expiră POIM și se trece pe Programul Transport. Doar pe lotul 1 se va reuși decontarea prin POIM

Exemplul Căii Dumbrăvii vs. Calea Șurii Mici

Reabilitarea Căii Dumbrăvii din Sibiu este un proiect care a avut o valoare totală de 21,4 milioane de lei, din care valoarea eligibilă a fost calculată la 18,2 de milioane (echivalentul a 85%). Din acești bani „gratis”, de la Uniunea Europeană au venit 15,7 milioane de lei, iar de la Guvernul României  - 2,4 milioane de lei). 

La acest proiect, Sibiul a mai avut de plătit contribuția proprie de 2% din valoarea eligibilă (adică 370.000 de lei) și costurile neeligibile (în special TVA-ul) în valoare de alte 2,8 milioane de lei, după cum rezultă din fișa de proiect dată publicității de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

Procentual, cele 3,2 milioane de lei care au fost plătite din bugetul Sibiului reprezintă puțin sub 15% din valoarea totală.

Calea Dumbrăvii, după modernizare. Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului

Asta se întâmpla în cazul proiectele din fondurile europene alocate pentru perioada 2014 – 2020 și care au fost accesate de către Sibiu prin intermediul Programului Operațional Regional și a componentelor sale acordate mobilității.

Acum, acest program se numește Programul Centru 2021 – 2027, iar în luna februarie a acestui an, ADR Centru a decis să accepte în cadrul acestuia un alt proiect de la Sibiu: cel de modernizare a Căii Șurii Mici. Valoarea totală a acestui proiect a fost calculată la 149 de milioane de lei, cu tot cu TVA. Doar că valoarea elibigilă (banii „gratis” de la UE și Guvern) a fost calculată la doar 66,1 milioane de lei, adică echivalentul a doar 44% din totalul proiectului. 

Iar dacă luăm în calcul și contribuția de 2% la cheltuielile eligibile pe care Sibiul trebuie să o plătească (echivalentul a 1,3 milioane de lei), rezultă că din totalul cheltuielilor estimate la 149 de milioane de lei, sibienii vor să contribuie din bugetul local cu suma de 84,1 milioane de lei. Adică mai bine de 56% din total, față de 15% în urmă cu doar câțiva ani.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro