Primarul Astrid Fodor spune că a vizitat Târgul de Paști de la Craiova, pe cel de la Sibiu din acest an văzându-l doar din birou și din câteva fotografii. Este de părere că la Sibiu ar fi prins bine niște decorațiuni în plus pe timp de zi și are în vedere și varianta ca, în viitor, astfel de târguri să fie organizate în urma unor concursuri de proiecte. Pe de altă parte, organizatorul târgurilor de Crăciun și de Paști de la Sibiu aduce în discuție și bugetele publice pe care alte administrații le-au investit în astfel de evenimente.
Deschis în parcul „Nicolae Romanescu”, Târgul de Paști din Craiova a devenit iarăși subiect de comparații cu evenimentul similar din centrul Sibiului. La Craiova, târgul pregătit de administrația locală are tema „Carnavalul Primăverii” și atrage mai ales prin elementele gigantice de butaforie, amplasate atât pe clădiri, cât și în parc.
Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a arătat că a vizitat târgul de la Craiova, oraș în care a avut loc săptămâna trecută ședința comitetului director al Asociației Municipiilor din România, din care și face parte și Sibiul.
„Acum când am fost la Craiova am vizitat și Târgul de Paști, este amenajat în parcul Romanescu și este altceva. Cred că fiecare târg se potrivește zonei sale, iar dacă toți am face «copy-paste» nu cred că ar fi bine”, a răspuns Astrid Fodor, în cadrul unei conferințe de presă organizată în cursul zilei de marți la Primăria Sibiu.
Rugată să comenteze comparațiile făcute între Târgul de Paști de la Craiova și cel de la Sibiu, deschis în Piața Mare, primarul Sibiului a insistat în mai multe rânduri că fiecare are specificul său. „Din ceea ce am văzut pe geamul biroului, îmi lipsesc decorațiunile din Târgul de Paști (de la Sibiu – n.r.), ziua ar putea fi mai frumos decorat”, a mai spus Astrid Fodor, arătând că aspectul de seară al târgului este îmbunătățit de sistemele de iluminat.
Concurs de soluții?
Discuția despre cele două târguri de Paști vine după ce comparații similare au fost făcute la finele anului trecut și între târgurile de Crăciun organizate în centrul Sibiului și, respectiv, Craiovei. „Târgul de Crăciun de la Craiova este cu totul altceva, este o mare atracție pe zona respectivă, îi felicit, mă bucur că avem concurență”, a mai spus Astrid Fodor, insistând pe ideea că fiecare zonă are specificul ei. De altfel, Fodor spune că în urma discuțiilor cu primarul Craiovei, Olguța Vasilescu i-a transmis că târgul din Bănia Craiovei „este o afacere foarte profitabilă”. „La noi se plătește o taxă modică (de ocupare a domeniului public – n.r.), toate taxele de fapt sunt modice și nu au fost modificate de mulți ani. (...) Oricum vrem să discutăm cu operatorii culturali despre schimbarea agendei culturale, deci și aici putem organiza un concurs de proiecte, pentru cine dorește să vină să organizeze”, a afirmat primarul Sibiului.
Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului
Printre schimbările pe care le are în vedere pentru Târgul de Crăciun de la Sibiu, Fodor amintește de programul de Revelion. În ultimii ani, acesta a fost încredințat prin Agenda culturală organizatorilor Târgului de Crăciun, dar din acest an Primăria intenționează să îl preia în atribuții. „Dar este o decizie care încă nu s-a luat”.
„Târgul de Crăciun din Sibiu este cea mai bună investiție a Primăriei”
L-am contactat și pe Andrei Drăgan, cel care organizează de mulți ani atât Târgul de Crăciun din Piața Mare a Sibiului, cât și cel de Paști. Referitor la târgul omolog celui care se desfășoară zilele acestea în centrul Sibiului, Andrei Drăgan a arătat că, în primul rând, este vorba de alte surse de finanțare: la Craiova fondurile alocate pentru figurinele și decorațiunile de mari dimensiuni provin din bugetul public, pe când la Sibiu este vorba de o inițiativă privată. „Costurile pentru astfel de decorațiuni nu se pot autofinanța din bugete private”, apreciază Drăgan.
Pe de altă parte, el atrage atenția asupra rezultatelor obținute de târgurile organizate de primării din bugete publice. „Din experiența noastră, pentru că suntem de mult timp pe piață și ne uităm atent la ceea ce se întâmplă în stânga și în dreapta, nu a existat un proiect de lungă durată, care să reziste din fondurile publice alocate de primării. Am avut experiența Târgului de Crăciun din București, unde se cheltuiau între șapte și zece milioane de lei pe ediție, iar lumea tot compara ce concerte sunt acolo și ce concerte sunt la Sibiu. Doar că imediat după ce s-a strâns robinetul la București, în urma schimbării administrației, nu a rămas nimic. La Craiova, Târgul de Crăciun este organizat tot după astfel de mecanisme, chiar dacă bugetele sunt mai puțin transparente. E vorba de multe milioane de lei. Atunci, care e rata de recuperare a investiției? Deocamdată Târgul de Crăciun din Sibiu este cea mai bună investiție a Primăriei Sibiu, prin ceea ce se întoarce pe partea de promovare. Depășește cu mult ceea ce a reușit orice primărie din țară”, spune Andrei Drăgan. Merită menționat faptul că Târgul de Crăciun de la Sibiu nu este subvenționat din fonduri publice: banii alocați până acum prin Agenda Culturală (250.000 de lei, în 2024, de exemplu) au drept destinație plata concertelor din Piața Mare în noaptea Noului An.
Andrei Drăgan, organizatorul târgurilor de Crăciun și de Paști, de la Sibiu. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului
Despre varianta organizării de concursuri de soluții, Andrei Drăgan arată că au existat în țară astfel de abordări și dă exemplul Cluj-Napocăi. „Târgul a fost încredințat timp de cinci ani unei societăți, iar Primăria a câștigat foarte puțin, proiectul nu s-a dezvoltat.
A fost încredințat apoi unei alte societăți, iar procedurile acestea nu au dus la o dezvoltare. E o idee bună să fie un concurs de proiecte, dar ca cineva să poată pună pe picioare un astfel de proiect de la zero aș putea spune că e nevoie de cel puțin un milion de euro. Noi nu am avut astfel de discuții cu Primăria, sunt surprins, însă comparațiile cu un organizator privat cred că nu sunt realiste. Noi nu vom putea cheltui milioane ca să cumpărăm butaforii și dacă ne uităm la târgurile funcționale de acest gen vom vedea că nu se bazează pe decorațiuni, ci pe crearea unui lanț turistic”, mai arată Andrei Drăgan.
Citește și Iepurii, albinele și rațele au ocupat Piața Mare: s-a deschis Târgul de Paști din Sibiu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 9041
Ultimele comentarii
Acum 9 ore
Cornel Sibianul
Acum 9 ore
Ada
Acum 9 ore
Ioan Rotar
Acum 10 ore
Rotar
Acum 11 ore
EVREU