Un olandez, voluntar pentru monumente istorice din țară: „România, te iubesc așa cum ești!” Mesajul său pentru români: „O schimbare trebuie să înceapă de la noi. Nu putem să așteptăm totul de la guvern”

Un olandez îndrăgostit de România s-a înscris voluntar în Ambulanța pentru Monumente și spune că exemplul fraților Vaida ar trebui urmat de mai mulți tineri.

Daniel van Soest, un olandez stabilit în Suceava despre care Turnul Sfatului a scris în mai multe rânduri spune că schimbarea României nu poate veni decât de la cetățeni, autoritățile nu pot fi așteptate la nesfârșit. Face o serie de clipuri video pe Tik Tok "România, te iubesc așa cum ești!" și spune că deși e stabilit în Cârlibaba devine tot mai ardelean, mai ales după ce a cumnpărat la Metiș o proprietate.

Ce te-a motivat să vii aici și să te implici în proiecte de reabilitare a monumentelor istorice? Mai ales ca voluntar.

Daniel van Soest: Am început o campanie pe TikTok care se numește „România, te iubesc așa cum ești!”, ca un răspuns la tot discursul toxic care s-a creat după alegerile prezidențiale din noiembrie. E un mic proiect personal și artistic în care vreau să arăt că România nu are nevoie de o altă revoluție, ci de un efort prelungit și susținut de a face conducerea țării mai eficientă, mai corectă și mai performantă.
În cadrul campaniei, fac filmulețe despre povești frumoase pe care le observ în jurul meu. Am început în Cârlibaba: cu natura, cu oamenii care trăiesc singuri pe munte, cu animalele lor – ca pe vremuri. Am scris povești cu un pic de istorie, uneori și cu o glumă – puteți vedea totul pe profilul meu de TikTok: Olandezul din Cârlibaba.
Dar nu vreau să limitez campania doar la Cârlibaba. Gândindu-mă la Transilvania, am știut imediat că trebuie să spun povestea cea mai frumoasă pe care o cunosc de acolo: povestea lui Ștefan Vaida si fratele lui Eugen care lucrează cu voluntari ca să salveze monumente – cu „Ambulanța pentru Monumente” și Casa Voluntarilor din Alțâna.
Am mai fost în vizită pe la Ștefan, pentru că având o casă la Metiș, mă consider cât de cât vecin cu el. L-am căutat și ca expert în metode de conservare și restaurare și i-am promis că vin ca voluntar câteva zile. Acum am reușit să mă eliberez de alte obligații – iar aceste trei zile de muncă la Alțâna, cu un grup de voluntari tineri și inspirați din toată țara, mi-au adus mai multă satisfacție decât o mini-vacanță la Dubai – care acum pare să fie culmea fericirii pentru mulți...

Ce te-a atras în mod special la istoria Transilvaniei și a României?

Daniel van Soest: Sunt atras de istorie în general. Nu am o preferință pentru Transilvania sau pentru alte regiuni din România, dar în Transilvania sunt atât de multe locuri care au rămas din Evul Mediu – mult mai multe decât în zona unde locuiesc eu, în Bucovina.
Am observat și că în Transilvania există o tendință regionalistă. Mi se pare frumos când e vorba de exprimarea unei identități proprii, dar nu sunt de acord cu regionalismul ca expresie a nemulțumirii față de țară.
Înțeleg nemulțumirea, bineînțeles – dar retragerea în regionalism nu e o soluție. România, ca țară, este entitatea democratică unde se decide viitorul tuturor românilor, și toți trebuie să ne implicăm pentru a scăpa de clientelismul și nepotismul care încă sunt regulă în București.
Și, de altfel, la Alțâna nu am văzut nicio urmă de regionalism: am lucrat cot la cot cu studenți și tineri profesioniști din toată țara ca să realizăm ceva frumos – o casă cu istorie restaurată, exact acolo unde am găsit-o: în Alțâna.

Care a fost prima ta impresie despre Transilvania și cum a evoluat de-a lungul timpului petrecut aici?

Daniel van Soest: Prima impresie? Pfff… a durat puțin până am devenit conștient că da, Cârlibaba este România – dar nu singura Românie. România înseamnă multe lucruri.
Am pătruns în diversitatea românească prin discuții cu oaspeții pe care i-am primit în Cârlibaba, dar și călătorind prin țară, cât am putut. Iar când am cumpărat casa din Metiș, nu mai sunt doar „bucovinean”, ci – măcar un pic – și ardelean.

Există anumite aspecte ale patrimoniului cultural românesc care te-au surprins sau impresionat în mod special?

Daniel van Soest: Ca să fiu sincer – starea monumentelor m-a impresionat cel mai mult… în mod negativ, din păcate.
În ultimii ani începe să se schimbe puțin atitudinea față de conservarea monumentelor, dar am fost șocat când am văzut, de exemplu în Teaca și Viile Tecii, județul Bistrița, că nu doar sunt neglijate monumentele, dar chiar au dispărut câteva.
Două conace din secolul XVIII, pe care le-am văzut cândva în picioare, nu mai sunt deloc. Iar biserica din secolul XIV din Teaca încă rezistă, dar mă tem că nu va mai dura mult – după 35 de ani de indiferență, riscă să cadă, deși a stat în picioare 600 de ani, prin războaie și epidemii de ciumă.
Un alt exemplu este centrul satului Vărd, de lângă Agnita – acolo, biserica și toate clădirile din jur sunt abandonate, cu excepția unui cuplu de berze pe acoperiș. Cine răspunde dacă totul se prăbușește? În altă țară ar interveni statul...

Ce aspecte ale patrimoniului cultural transilvănean consideri că sunt cele mai valoroase și merită conservate?

Daniel van Soest: Bisericile din satele săsești, în primul rând – ele au fost, timp de secole, punctul de reper al vieții comunitare. Apoi, toate clădirile din centrele satelor – pentru că trebuie păstrate ca ansamblu, ca să înțelegem cum a funcționat societatea lor de-a lungul vremii.
În prezent, avem orașul Sighișoara și satele Biertan și Viscri – supra-aglomerate cu turiști. În schimb, restul satelor sunt abandonate de propriii locuitori și ignorate de turiști, fie naționali, fie internaționali.
Trebuie să se creeze un nou echilibru. Există peste o sută de sate săsești cu un potențial evident pentru turism cultural.

Ce ai învățat despre cultura românească și despre mentalitatea oamenilor de aici în timpul șederii tale? Dă-mi câteva exemple.

Daniel van Soest: Am un exemplu recent: înainte să ajung la Alțâna, am făcut un tur muzical prin fosta regiune Siebenburgen, împreună cu tatăl meu și doi prieteni muzicieni din satul meu natal, din Olanda. Noi trei acolo am învățat să cântăm la orgă într-o biserică din secolul XIII – orga fiind construită în 1793. Eu nu am ajuns la performanța celorlalți, dar încă iubesc muzica de orgă.
I-am invitat pe prietenii mei să cântăm la orgă în bisericile din Transilvania. A fost o experiență de neuitat.
Am fost primiți foarte deschis – aș spune, într-un mod tipic românesc – în toate bisericile din Mediaș, Biertan, Richiș, Sighișoara, Sibiu și Codlea.
Am fost cucerit de frumusețea orgilor, dar și de viața muzicală care există în Transilvania: coruri, concerte… se întâmplă ceva frumos acolo.

Cum compari abordarea conservării monumentelor istorice în Olanda cu cea din România?

Daniel van Soest: Nu se compară.
În Olanda sunt înscrise în registrul monumentelor sute de mii de obiecte. Am locuit mereu în case monumentale, și când cumperi o casă la notar primești direct un inventar al elementelor istorice din acea casă – ca să știi ce este protejat: o grindă, un geam, orice e documentat.
Dar Olanda e o țară în care instituțiile s-au dezvoltat treptat, într-un mediu stabil.
În România au fost două rupturi mari – venirea și apoi plecarea comunismului – care au întrerupt orice dezvoltare sănătoasă a instituțiilor.
E logic că România vine din urmă. Dar tocmai de aceea trebuie să existe voința de a ajunge la un anumit standard, cu un registru național clar si cuprinzător al monumentelor și cu măsuri reale de protejare a elementelor istorice.

Ce măsuri consideri că ar putea fi luate pentru a crește conștientizarea internațională a bogăției culturale și istorice a României?

Daniel van Soest: Eu aș propune un coordonator de patrimoniu – sau poate trei, câte unul pentru fiecare regiune – care să facă legătura între stat, proprietarii de monumente, restauratori, finanțatori și alți actori implicați.
Și, bineînțeles, este nevoie de bani: subvenții pentru proprietarii care vor să-și restaureze casele istorice.
Banii cheltuiți în acest fel generează un efect de multiplicare uriaș: casele se îmbunătățesc, cresc în valoare, materialele și munca sunt folosite în țară, iar potențialul turistic crește.
Chiar și străinii ar putea fi atrași să investească în case istorice in Romania – cu condiții clar definite. Dar banii lor ar intra în România, iar o casă, oricum, nu poate fi scoasă din țară...

Ce sfaturi ai da altor voluntari străini care ar dori să se implice în proiecte similare în România?

Daniel van Soest: La Alțâna m-am bucurat să văd că erau doar voluntari români.
Se schimbă încet-încet atitudinea tinerilor români, care sunt din ce în ce mai dispuși să se implice în scopuri idealiste. Bineînțeles ca nu aș respinge voluntari din alte țări, ca un schimb de experiențe, dar la urmă mi se pare cel mai potrivit așa: tinerii români sunt cei mai implicați și cei mai conștienți de ce fel de viitor are nevoie România.

Ce mesaj ai vrea să transmiți oamenilor din România și din străinătate despre importanța protejării monumentelor istorice?

Daniel van Soest: E destul de simplu.
Sunt inițiative ca cea a fraților Vaida – pe care le poți susține. Poți merge ca voluntar și să ajuți în mod practic. Sau poți dona o sumă – cât de mică – pentru a-i sprijini.
O schimbare trebuie să înceapă de la noi. Nu putem să așteptăm totul de la guvern. Mai bine începem noi.
Un exemplu concret: grupul de voluntari din Alțâna și „Ambulanța pentru Monumente” participă la maratonul din Sibiu pe 24 mai, ca să strângă bani pentru Casa Voluntarilor din Alțâna.
E simplu: îi puteți susține – pentru că merită.
Ce am văzut în zilele acelea la Alțâna mi-a arătat ce se poate face atunci când lupți cu pasiune pentru un scop: oameni tineri din toată țara, Ștefan – ca primul între egali – explică ce știe despre elementele istorice, despre metodele de lucru, cu răbdare, dând fiecăruia un rol important, asa creand o realizare de grup, în care e loc pentru oricine. Abia aștept să mai iau câteva zile libere în toamnă, ca să particip la un proiect de restaurare!

Sursa foto: Arhiva personală Daniel van Soest

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro