Licitația pentru afișajele și totemurile digitale pentru 130 de stații a fost anulată, după ce contestația unei firme a fost respinsă. Instanță: „Când e vorba de banul public, negocierea documentației de atribuire nu este posibilă”

După o contestație și o plângere în instanță, licitația pentru achiziția de afișaje și totemuri digitale pentru afișarea în timp real a orarului autobuzelor în 130 de stații din Sibiu a fost anulată. Contractul viza două loturi cu o valoare totală de peste 6 milioane de lei. Firma care a contestat „cerințele restrictive” ale Primăriei a pierdut atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și la Curtea de Apel Alba Iulia. Procedura a fost anulată în final, deoarece nici unul din ofertanți nu a trecut de etapa evaluării financiare.

*Nota autorului: La scurt timp de la publicarea articolului, pe platforma de licitații publice a apărut anunțul privind noua procedură lansată de Primăria Sibiu.

La începutul lunii aprilie, Primăria municipiului Sibiu a anunțat lansarea unei licitații publice pentru achiziția și montajul de afișaje și totemuri digitale în stațiile de transport public din oraș. Licitația era împărțită în două loturi:

Lotul 1: Achiziția a 90 de afișaje digitale și 20 de totemuri de informare a călătorilor, cu o valoare estimată de 5.279.595,75 lei fără TVA.

Lotul 2: Achiziția a 20 de afișaje digitale pentru sistemul de transport inteligent, cu o valoare estimată de 936.800 lei fără TVA.

Contractul prevedea livrarea, montajul, punerea în funcțiune și integrarea echipamentelor cu sistemul de management al flotei din municipiu. 6 luni era termenul de finalizare a lucrărilor.

În cadrul procedurii, una dintre companiile care s-a înscris în cursa pentru acest contract, Scope Systems SRL, a contestat condițiile de organizare a licitației, argumentând că Primăria ar fi impus „cerințe restrictive”. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins ca nefondată contestația.

Firma, cu sediul în București, a cerut, printre altele, înlăturarea mențiunii prin care se arată că „contractele de achiziție/furnizare de stații inteligente de transport public, cu sau fără montaj inclus, în cadrul cărora au fost integrate și livrate afișaje digitale nu pot fi considerate similare cu obiectul prezentei achiziții, întrucât caracteristica principală a prezentei achiziții, pe lângă furnizare și montare echipamente este și cea de integrare a acestora într-un sistem informatic existent”. A mai cerut și înlăturarea mențiunii prin care se arată că „operatorii economici trebuie să demonstreze experiența în activități având ca obiect furnizarea și montarea de sisteme digitale de afișaj sau furnizare și montare de sisteme digitale de afișaj care sau inclus și accesoriile necesare montajului și/sau aplicațiile informatice (software) aferente funcționării și integrării echipamentelor hardware livrate”.

După decizia CNSC, compania s-a adresat în instanță. La Curtea de Apel București a arătat că Primăria utilizează o terminologie intenționat confuză – „integrare” – acest termen fiind utilizat pentru a descrie integrarea fizică a produselor, dar și integrarea software (într-un sistem informatic) a produselor. Conform hotărârii Curții, a mai arătat că în mod nejustificat se urmărește excluderea unor contracte de furnizare produse care conțin display și conțin integrare software (în sistem informatic) afirmându-se că ar fi vorba despre o activitate de integrare fizică.

În instanță, firma a arătat că de esența documentației de atribuire este faptul că prin aceasta nu trebuie să se impună cerințe care nu aduc autorității contractante un beneficiu sau cerințe care restricționează în mod nejustificat un concurent. În ceea ce privește beneficiul, a considerat că acesta trebuie să fie unul real și cert, iar nu pur și simplu teoretic/ipotetic. Astfel, autoritatea contractantă nu poate restricționa concurența fără a avea o justificare adecvată, a reținut instanța. În acest sens, judecătorii au mai descris că petenta a arătat că dacă cerințele autorității contractante sunt exagerat de restrictive (aceasta urmărind un anume produs) autoritatea are capacitatea legală de a iniția o procedură de achiziție fără licitație.

Cu alte cuvinte, compania Scope Systems SRL a acuzat Primăria Sibiu că nu ține cont de principiile nediscriminării, tratamentului egal, transparenței și proporționalității.

În instanță, judecătorii au subliniat că principiile nediscriminării și tratamentului egal nu se confirmă: „Faptul că petenta, în urma verificării documentației de atribuire a concluzionat că nu ar avea aptitudinea de a oferta cu șanse de câștig această procedură, nu se identifică cu discriminarea sau încălcarea unei egalități de șanse”.

În ceea ce privește transparența, judecătorii susțin că „nu există nici o rațiune pentru ca autoritatea contractantă „să motiveze”, suplimentar prin documentația de atribuire, necesitatea restricționării experienței similare, necesitatea transmiterii la momentul ofertării și nu la momentul livrării a mai multor certificări/standarde, întrucât cerințele pe care le-a prevăzut/solicitat în documentație, nu le-a apreciat ca fiind restrictive, ci absolut necesare și obligatorii în raport de ceea ce și-a propus ca obiectiv să realizeze, pe bani publici/comunitari”.

În concluzie, instanță subliniază că „documentația de atribuire nu reprezintă un contract în care părțile implicate pot negocia clauzele/cerințele de atribuire, în condițiile în care, în contractele ce se încheie cu statul prin autoritățile publice, nu operează principiul libertății contractuale, ci principiul subordonării interesului privat, interesului public”:

„Altfel spus, când este vorba de „banul public”, negocierea documentației de atribuire nu este posibilă, nefiind posibilă nici obligarea autorității contractante să-și modifice documentația de atribuire la solicitarea unui ofertant interesat, pe motiv că nu-și poate atinge scopul propus decât în varianta arătată (de petentă, în speță) care ar cunoaște/a înțeles mai bune ce dorește și ce urmărește autoritatea contractantă prin această procedură, fiind în măsură să-i prezinte și avantajele și dezavantajele”.

Astfel că și instanța a respins ca nefondată plângerea companiei.

În rezultat, Primăria a anulat procedura de licitație. Motivul anulării, menționat pe platforma de licitații publice este următorul: „Acest lot a fost anulat automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nici unul din ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”.

Hotărârea și argumentarea instanței poate fi consultată aici.

Precizăm că realizarea investiției urma să aibă loc prin proiectele „Sisteme integrate de informare a calatorilor in stațiile de transport public din municipiul Sibiu” si „Sisteme inteligente de transport urban la nivelul Municipiului Sibiu” din cadrul PNRR – Componenta 10 – Fondul Local. Proiectul este de asemenea complementar cu proiectul “Sisteme inteligente de transport urban la nivelul Municipiului Sibiu”, depus în cadrul primului apel de proiecte din PNRR, componenta 10, I.1.2 Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS/alte infrastructuri TIC, proiect care vizează realizarea unui sistem de prioritizare a transportului public în 15 intersecții semaforizate, precum și amplasarea a 20 de sisteme automate de afișaj în stații de autobuz.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor