Redeschis de câteva luni, Castelul de Lut Valea Zânelor s-a reorientat de la turismul de masă la cazare și restaurant premium, accentul fiind pe atmosferă, liniște și relaxare. Totul are însă un preț.
La restaurantul Castelul de Lut Valea Zânelor poți merge doar în baza unei rezervări, fie că vrei să faci o plimbare din Sibiu, fie că ești în vizită prin zona turistică de la Porumbacu de Sus și vrei să mănânci ceva deosebit. Și primul detaliu care ți se arată online, când faci rezervarea, este meniul – unul comparabil ca preparate, mod în care este gândit și prețuri cu doar foarte puține alte restaurante din Sibiu. Acesta este modul gazdelor de a-și selecta clientela.
După rezervare, primești mail și mesaj de confirmare, inclusiv de re-aducere aminte. Plus un număr de telefon la care ești invitat să suni când ai ajuns la poartă. Revenim la el pentru că este util.
De obicei drumul de la Sibiu până la Porumbacu este o plăcere și nu durează mai mult de o oră, incluzând traficul. Mergi tot timpul cu munții Făgăraș în zare, apoi șoseaua șerpuiește spre localitatea atestată în urmă cu mai bine de 800 de ani, dar devenită cunoscută recent datorită atracțiilor turistice. Aici, în mijlocul zonei turistice, te întâmpină două porți mari, din lemn, impunătoare. Exact cum ți-ai imagina că trebuie să arate intrarea într-un castel. Suni la numărul de telefon primit pe mail și se deschid automat.
Înăuntru ai o parcare spațioasă, modernă, cu carport-uri și stații de încărcare pentru mașini electrice. De aici, până la restaurant sunt doi pași, dar deja ești într-o altă lume: alee din lemn patinat, verdeață cât vezi cu ochii, flori și susurul râului de munte.
În restaurant ai posibilitatea de a te așeza fie înăuntru, fie pe terasă, ambele cu priveliște către Castelul de Lut. Cam din orice unghi ai privi, locul este foarte fotogenic. Terasa aduce aminte de localurile englezești cu grădini generoase și gazon. Restaurantul este foarte atent decorat, cu mult lemn și metal, cu atenție ieșită din comun asupra detaliilor. Scaunele sunt din metal, foarte confortabile, din tavan atârnă sute de becuri, iar în surdină se aude jazz. În câte localuri din Sibiu poți asculta, foarte încet, jazz la masă?

Meniul este precum o carte de Honoré de Balzac. Fiecare preparat are o descriere inutil de lungă și impresionant de stufoasă. Exemplu: Elixir limpede din rață domoală, lăsat să fiarbă în tihnă până ce gustul devine poveste, îmbogățit cu găluște pufoase ca norișorii care însoțesc visele zânelor. Aceasta este denumirea unui singur preparat. Care, probabil, putea fi simplicat la ”Ciorbă de rață cu găluște”.
Noi am ales ”Cocoșel de munte marinat în miere de albine, muștar vrăjit și ulei de măsline din livezi solare, rumenit domol și servit cu cartofi crocanți prăjiți în untură de poveste, alături de o spumă diafană de usturoi, culeasă din Grădina Zânelor” și ”Coaste de porc caramelizate, însoțite de crumpene fripte, în ploaie de telemea rasă și sos barbeque”. Și la desert ”Ceva dulce, făcut perfect, cum se și numește, Parfait de casă cu cranț bun de migdale și goji moi”. Ideea este că atunci când cinezi la un castel urmezi regulile casei.

Dacă mâncărurile principale le mai poți compara, spre exemplu cocoșelul de munte aduce aminte de bucătăria franțuzească, iar coastele au echivalent doar ”La Cuptor” în Sibiu, desertul este cu adevărat special și unic. Gustul este o combinație foarte fină de arome și texturi, ușor, dar răcoros, perfect pentru seară de vară în grădina castelului.
La finalul mesei poți face o plimbare prin curtea Castelului de Lut și te poți fotografia cu locul atât de instagramabil. De fapt, aceasta este cam singura posibilitate de a mai vizita Castelul de Lut Valea Zânelor, fără să te cazezi efectiv.

Prețurile. Să zicem că au fost stabilite cu scop. Un starter este, în medie, vreo 90 de lei, un fel principal de la 120 de lei în sus, iar desertul vreo 60 de lei. Băuturile au același standard. O masă de două persoane ajunge lejer la 500 de lei.
Merită? Depinde ce cauți. Dacă vrei o masă și atât, evident că nu. Pe de altă parte, sunt mulți oameni care merg la Disneyland, ori vizitează diverse castele celebre prin Europa sau merg la Legoland. Ce au în comun toate aceste locuri? Te fac să te simți special, te scot din lumea ta de zi cu zi și îți arată un univers complet nou, o lume cu prințese, cavalei, zâne… exact asta face și Castelul de Lut Valea Zânelor și nu reușește niciun alt restaurant din Sibiu. Nu îți oferă o simplă masă, ci o experiență unică, pentru câteva ore te transpune într-o lume a viselor și zânelor.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Alătură-te comunității
27 de răspunsuri
-
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
Te miri ce si-n fond nimic! Cred ca preturile mari se datoreaza fanteziei cu care sunt botezate niste preparate care nu ies cu nimic in evidenta! Auzi, elixir limpede de rata… de obicei elixirul are alt rol, de a te intineri, de a te transforma, de a te duce in alte spatii, u de a-ti umple burdihanul… Privelistea e faina, pacat ca n-o poti adnira decat daca ai consumat rata domoala si spuma de usturoi… Au umor fara sa vrea,,,
-
-
Hai sa vedem cati turisti vor avea, cati clienti le va servi „elixirul” si cat le va tine afacerea cu asa preturi. Suntem in plina criza bugetara si economica, si intr-o – inca nedeclarata – recesiune europeana, daca nu globala…si ei viseaza elixir de rata. Noaptea mintii. Sa ne tineti la curent cu evolutia „afacerii”, vorbim intr-un an jumate, maxim doi
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
-
” Pe de altă parte, sunt mulți oameni care merg la Disneyland, ori vizitează diverse castele celebre prin Europa sau merg la Legoland”. La Legoland un hamburger de nu-l poți mânca tot cu cartofi și 2 bile de înghețată turcească e 30 de euroi cu bacciș cu tot (acum 2 săptămâni). La Charlottenburg, la „bucătăria ducală” un rasol de vită cu röstli și salată de legume e 35 de euroi. Și la ambele vezi mai mult de un castel liliputan și 10 căsuțe șuie. Așa că cam miroase a reclamă mascată
-
Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.
-
potrivit chat GPT – deci este o informatie publica – Patronii Castelului de Lut „Valea Zânelor” din Porumbacu de Sus (județul Sibiu) sunt Răzvan și Gabriela Vasile, un cuplu din București. Avand in vedere acest aspect, nu are rost sa ne mirăm de preturile practicate. Pe de alta parte remarcăm decența ziaristului anonim care nu a scris ****
(Acest mesaj a fost moderat din cauza informațiilor eronate pe care le conține) -
Locul e frumos, am fost, mi-a plācut. Locul.
Dar frumosul are un pret. E greu sā îti imaginezi cā cineva bagā o gālāgie de bani in asa ceva, apoi vinde ciorbā de perisoare cu 11 Ron portia ( pâine inclusā ). Asadar marketing -ul zice ” trebuie sā facem parnosu’ morman si asta in scurt timp. „Per capita” cum spunea si gazetarul, nu trebuie ca meseanul sā se ridice de la masā fārā sā lase un 50 de euro, cā altfel lumina care arde, blidele in care se fac domol orātāniile si toatā logistica nu pot fi plātite. Desigur, sunt si eu de pārere cā la un loc din āsta nu te duci doar pentru cā ti-e foame de lup de ai mânca si surcele ude, ci, mai degrabā pentru o experientā care include si mâncatul. Eu de exemplu as alege locatia pentru scopuri ceva mai complexe, sā discuti niste biznisuri cu niste tipi de la Bucale, sā dai o masā la un doctor care ti-ai schimbat rinichii si acu’ esti bine, sā targetezi o cucoanā care n-ar vrea neapārat sā SE afiseze cu tine la Super Mama lângā Împāratu’ Romanilor in primul rând cā o vād unii care îi ciripesc lu’ bārbat’su iar in al doilea rând cā nu agreazā potolu’ de cantinā dovadā talia de viespe încinsā cu curelusā Hermes…..
Asadar, e un loc pentru unii, asa cum Simigeria Luca este pentru altii-
Mda… Intr-un fel, aveti dreptate, insa fanteziile acelea cu „elixir” si „rata domoa;a” seamana a pacaleala de trei parale. Cand discuti afaceri,esti serios, nu vrei un meniu in care numele felurilor de mancare sa sune ca pentru un copil mofturos care nu vea sa manance si trebuie pacalit cuma sa deschida gura si sa inghita zupa…
-
-
Ați plătit 500 de lei? Și eu care credeam că ați plătit 500 de „fărâme de soare, bătute în metal și încărcate cu visul străbun al munților, licăre ce dăruiesc putere pașilor prin castele de lut, susure line ale economiei ce se țese ca o ie în războiul istoriei”. Nu scria așa pe dreptunghiul acela de polimer cu chipul lui Eminescu? Mai uitați-vă o dată, că nu ați văzut bine! Aaaa, nu mai aveți bancnota….
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
N-o sa raspunda, e siret, o sa se foloseasca de fraierii aia de la Bruxelles.
E relevanta, nu avem nevoie de inca un dusman.
Daca ne laudam ca am progresat in 30 (!!!) de ani , de la niveluri gen Coreea de Nord…
Heh, turist…si pe campurile din jurul orasului, la 5-10 minute de mers pe jos de prima casa, ti se poate…
Pai chiar suntem rasa cu cele mai multe drepturi, si pe foarte buna dreptate. Fa-te alt animal daca nu-ti convine…












Lasă un răspuns