HARTĂ Sibiul, acum aproape 2000 de ani. Locurile unde s-au descoperit urme romane. ”Sunt cazuri speciale care-ți creează senzația de super-concentrare„

Nu există o hartă a așezărilor romane din Transilvania, cu atât mai puțin în Sibiu. În județ sunt relativ puține șantiere arheologice care au cercetat această perioadă.

Investigațiile arheologice de la Miercurea, Ocna, Șura Mică, Micăsasa, Boița și Cașolț sunt singurele în acest moment care au adus dovezi clare ale unor așezări romane, însă, cel mai probabil, întinderea și amprenta imperiului de aici era mult mai mare după cucerirea Daciei.

”Cert, prin cercetări arheologice, avem o posibilă ”villa rustica” la Miercurea Băi, avem o așezare de coloniști nordico-panonici la Ocna – Fața Vacilor, unde săpăturile au fost efectuate de Silviu Purece. Mai este o așezare de epocă romană, sec. II-III la Șura Mică, pe str. Fabricii, săpăturile de aici sunt făcute de mine, tot aici avem o așezare de epocă romană  de secol II-III la Șura Mare pe Strada Atelierului, unde aici eu cred că a fost acea așezare Cedonia. Tot în Șura Mică, ar mai fi posibilă o așezare de epocă romană la zona Răsloave, e vorba de un șantier arheologic coordonat de Ioan Glodariu. Și mai avem așezarea de la Micăsasa”, face un bilanț arheologul Marian Țiplic.

E completat de arheologul Silviu Purece: ”mai sunt așezări romane cercetate la Cașolț și Boița”.

Romanii ”din Sibiu”

Dr. Dumitru Popa a făcut în volumul ”VILLAE, VICI, PAGI. Aşezările rurale din Dacia romană intracarpatică”, apărut la Editura Economică în 2002, un rezumat al civilizaţiei Daciei romane, bazat pe anumite descoperiri arheologice.

”O aducere la zi a datelor privind habitatul roman rural, sub toate aspectele sale, se impune atât prin particularităţile acestei componente a oricărei civilizaţii, cât şi prin ponderea semnificativă pe care ea a reprezentat-o în ansamblul civilizaţiei romane din Dacia, în care urbanismul cu toată dezvoltarea sa explozivă, nu a cuprins toată aria provinciei, ci s-a concentrat, în general, �n partea sa vestică”, scrie autorul în introducere.

Datele din acest volum au fost scoase de către noi și plasate pe o hartă Google, pentru a ne face o idee despre cum ar fi putut arăta actualul județ Sibiu în epoca romană.

”Nu sunt chiar toate datele relevante, pentru că nu în toate cazurile putem vorbi de cercetări arheologice”

Arheologii sibieni sunt însă puțini sceptici cu privire la o asemenea abordare. Multe din datele puse pe această hartă de către autorul volumului ”VILLAE, VICI, PAGI” nu sunt suficient documentate.

Arheologul Silviu Purece explică faptul că niște oase și resturi de ceramică nu arată întotdeauna o așezare romană. Poate fi un refugiu al ciobanilor sau poate un cimitir izolat.

”Nu sunt chiar toate datele relevante, pentru că nu în toate cazurile putem vorbi de cercetări arheologice. În cele mai multe situații, în această listă sunt diferite obiecte, eventual ceramice, găsite într-o anumită zonă, însă nu în toate cazurile se poate vorbi de o așezare.

Poate fi vorba, de exemplu, de locuiri sezoniere, pot fi ferme, vile rustice. De asemenea, pot fi mutări în unele cazuri, în afara zonelor de habitat obișnuite din cauza unor inundații, de exemplu. Poate că s-au mutat 20 de kilometri pentru o perioadă de timp. Sunt tot felul de cazuri care-ți creează senzația de super-concentrare, pare că zona Sibiului avea mai multe localități decât acum, însă nu cred că este cazul.

Putem avea stâne. Până și ciobanii, dacă stau mai mult la un loc într-un loc, lasă urme. Poate sunt oase, bucăți ceramice, dar asta nu înseamnă că acolo a fost o localitate. Trebuie văzute aceste date cu precauție.

Unele locuri pot fi necropole, care poate fi lângă o așezare, la o anumită distanță, și putem puncta ca două așezări, dar nu e cazul. Și unde ai cimitir, poți găsi resturi destul de substanțiale, însă nu poate fi vorba de o așezare„, explică Silviu Purece.

Însă după dispersia în județ a unor descoperiri romane se poate deduce și o serie de posibile drumuri, ce ar fi putut fi folosite în urmă cu aproape 2.000 de ani.

”Ca și drumuri, există posibilitatea să fi fost o variantă pe Valea Hârtibaciului, așa cum se vede și pe hartă, sau zona Târnavelor, pentru că și în zona Târnavelor sunt câteva șantiere arheologice.

Se știe însă de un drum care intră în Sibiul actual prin Boița, trece pe lângă Sibiu, merge spre Ocna Sibiului, apoi, peste deal, spre Apoldul de Jos și de acolo spre Sebeș și pe Valea Secașelor, spre Alba Iulia”, explică Silviu Purece.