„Catedre mozaic” și clase pline, lipsite de aer. Cum se adaptează școlile sibiene la schimbările din Educație: „Fiind profesor de matematică, la fizică mă descurc, dar biologia o reînvăț în rând cu copiii”

În sălile de clasă din trei școli din județul Sibiu, ecoul „Legii Bolojan”, care a adus o serie de schimbări în Educație, se aude diferit. Dacă la Liceul Tehnologic din Târnava deciziile au înghesuit elevii în clase mai puține, la școlile gimnaziale din Ludoș și Apoldu de Jos se fac ore simultan, iar profesorii jonglează cu mai multe materii pentru a-și face norma. Așa a apărut un nou termen în vocabularul dascălilor: „catedra mozaic”.

Adoptată în 2025, Legea 141 (sau primul pachet fiscal al Guvernului Bolojan, care a avut impact în domeniul Educației - n.n.) a schimbat organizarea școlilor. Ea stabilește un număr mediu de elevi per clasă: 18 la primar, 20 la gimnaziu și 23 la liceu, dar și minime și maxime obligatorii. Pentru școlile mici, acolo unde nu se pot forma clase complete, legea permite predarea simultană, dar și aici numărul minim de elevi a crescut de la 8 la 12.

Tot legea a introdus o altă provocare: profesorii pot completa norma de 20 de ore cu discipline din aceeași arie curriculară. În teorie, o măsură de eficiență. În practică, a dat naștere „catedrei mozaic”, în care un profesor predă trei sau patru materii diferite pentru a rămâne titular, însă nu pentru toate a fost specializat.

Școala din Ludoș unde nu există clasa a VII-a

În comuna Ludoș, Școala Gimnazială „Ilie Micu” este singura instituție de învățământ. Directoarea Ioana Troanca cunoaște bine fiecare generație. De 37 de ani predă aici, iar de 26 conduce școala.

„Am prins generații cu 70 de elevi prin anii ’90. De șase ani suntem sub 50. Automat, clasele sunt simultane. La primar avem clasele pregătitoare, I-a și a II-a cu 12 elevi, iar clasele a III-a și a IV-a cu 11. Gimnaziul e o singură clasă cu 12 copii. Acum șapte ani nu s-a înscris niciun copil în clasa pregătitoare, așa că nu avem clasa a VII-a.”

Profesorii din Ludoș au învățat să se adapteze. „După noile modificări, fiind o școală cu puțini elevi, profesorii titulari ajung să predea mozaic. Eu sunt profesor de matematică la bază și acum predau fizică, chimie, biologie și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), iar profesoara de română predă franceză, engleză, istorie și educație socială. Sunt o mulțime de aplicații care ne ajută foarte mult”, spune Ioana Troanca.

Despre predarea la discipline din afara specializării, directoarea vorbește cu sinceritate: „La biologie îmi este foarte greu. Fiind profesor de matematică, la fizică mă descurc, la chimie este în regulă, dar biologia o reînvăț în rând cu copiii. Folosesc aplicații, internet și foarte multe fișe. Oricum, noi suntem obișnuiți cu fișe. La clasele de simultan nu poți altfel. Când unor elevi li se predă, ceilalți lucrează pe fișe.”

Alături de ea, profesoara de română și franceză, Alina Maghiar, trăiește aceeași experiență. „Predau română și franceză, dar și engleză și istorie. Sunt materii în care nu am fost formată. Norocul meu a fost că la școală am fost generația care a dat BAC-ul la șapte obiecte și am avut istorie la bacalaureat. În plus, fratele meu predă istoria, iar cumnata - engleza; mă sprijină mult.”

Ea spune că adaptarea a fost grea, dar nu imposibilă. „A trebuit să studiez programele și manualele și să întocmesc fișe de lucru în cantități mari. Provocator, dar nu imposibil. Trebuie adaptabilitate și multă muncă suplimentară acasă.”

În clasele simultane, diferențele de vârstă între copii sunt mari, dar profesorii de la Ludoș spun că au încercat să transforme această diferență în colaborare. „Între un elev de-a V-a și unul de-a VIII-a este o diferență destul de mare, dar încercăm să transformăm asta în colaborare: cei mari să-i sprijine pe cei mici, iar cei mici să aibă curaj să-i întrebe pe cei mari.”

Directorul Ioana Troanca (foto stânga), prof. Alina Maghiar (foto dreapta) în clasa cu predare simultană de gimnaziu. Trei elevi erau în clasa a VIII-a

Acesta este și motivul pentru care comunitatea rămâne unită. „Avantajul școlilor mici este lipsa bullyingului. Toți se știu, sunt ca o familie. Și mai avem o mare mândrie. La noi niciun elev nu a abandonat școala, de când sunt aici. Toți au terminat clasa a VIII-a. Părinții ne-au spus clar: dacă școala se închide, copiii lor nu mai merg la școală”, mai spune directoarea.

Apoldu de Jos – lecția improvizației

La Școala Gimnazială din Apoldu de Jos învață 75 de elevi, de la grădiniță până la gimnaziu. Aici, legea nu a schimbat mult structura claselor, dar a amplificat nevoia de flexibilitate.

„Avem patru clase de simultan: două la primar (clasa zero, clasa I și clasa a II-a și o altă clasă care are elevi de clasa a III-a și a IV-a) și două la gimnaziu (V– VI și VII –VIII)”, explică directorul Ionuț Marian Filip. „Titularii au reușit să-și facă norma, dar avem și un caz special: un profesor necalificat, absolvent de medicină veterinară care predă biologie, chimie, desen și muzică. A fost încadrat pe postul de biologie, acolo unde erau cele mai multe ore”, spune acesta.

Directorul Ionuț Marian Filip în laboratorul de chimie, fizică și biologie

Directorul este profesorul de educație fizică și predă atât la școala pe care o conduce, cât și la „Regina Maria” din Sibiu.

„Fac naveta de două ori pe săptămână, marțea și joia. Nu este ușor, de multe ori ajung seara târziu casă, dar ne descurcăm, nu avem ce face.”

Târnava – prea mulți elevi, prea puțin aer

În contrast, la Liceul Tehnologic „Stănescu Valerian” din Târnava, problema e inversă. Clasele de gimnaziu sunt pline. Directoarea Fülöp Éva descrie o situație tensionată, iar consecințele se simt zilnic. 

„Ca  urmare a aplicării Legii 141 din 2025 s-a diminuat numărul de clase din învățământul gimnazial, astfel că în anul școlar 2025-2026 avem o clasă a V-a cu 30 de elevi, o clasă a VI-a cu 31 de elevi, o clasă a VII-a cu 29 de elevi, clasele a VIII-a nefiind afectate (avem două clase de-a VIII-a cu câte 15 elevi).  

Avem mulți elevi cu dificultăți în învățare, din cauza supraaglomerării claselor actul didactic a devenit o problemă reală și complexă, un număr mare de elevi într-o sală produce disconfort fizic și psihic: aer insuficient, spațiu restrâns, dificultăți de concentrare. Aceste măsuri, aplicate în mediul rural, într-o zonă defavorizată, influențează negativ atenția, comportamentul și motivația elevilor”, spune director, prof. Fülöp Éva.

Chiar dacă prin reducerea numărului de clase, implicit sunt și ore mai puține, directorul spune că profesorii de aici nu duc lipsă de ore, ci de energie.

„Normele profesorilor titulari au fost completate la nivelul școlii cu ore disponibile, avându-se în vedere înclinațiile și competențele profesionale. Profesorii care predau la clase supraaglomerate se confruntă cu stres crescut, oboseală accentuată și o scădere a satisfacției profesionale.”

Eficență mai mult pe hârtie

Potrivit realității din școlile sibiene, multe modificări din așa-numita „Lege Bolojan” (141/2025) au adus eficiență pe hârtie, dar o presiune reală în unitățile școlare. „Catedra mozaic” a devenit simbolul unei școli care se reinventează forțat, iar în spatele fiecărui orar stau ore suplimentare, manuale studiate din mers și o doză imensă de adaptabilitate. Sunt profesori care aleagă zilnic între trei sau patru școli, contratimp, pentru a-și face norma și pe lângă toate acestea trebuie să-și ducă la bun sfârșit și actul educațional, pentru binele copiilor.

„Provocator și parcă din ce în ce mai greu. Ne motivează doar că ne place ceea ce facem și copiii pentru care credem că merită. Sper doar să nu ies la pensie de acasă”, spune Ioana Troanca.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi