Ziua Națională a României, marcată liniștit la Sibiu. Tricolorul, fluturat de un singur copil. Fodor: „Impostura din jur dăunează foarte mult României”

„Cea mai frumoasă pagină din istoria României” a început să fie marcată la Sibiu prin depunerea de coroane și jerbe pentru cinstirea memoriei eroilor neamului, la fostul sediu al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, actual sediu al rețelei de restaurante Super Mama.

Dimineața, în drum spre eveniment, orașul pare adormit. Ca într-o zi de weekend. Puținele categorii de oameni care chiar sunt la muncă sunt producătorii care vând în piață și vânzătorii din magazine, muncitorii de la Soma și măturătorii din Piața Mare: ca sibienii să aibă un oraș curat și mâncare pe masă de Ziua Națională.

O parte a venit la evenimentul care marchează Ziua Națională a României la Sibiu – depunerea de coroane și jerbe la fostul sediu al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, de pe strada Nicolae Bălcescu.

Evenimentul a început la timp, pe o vreme posomorâtă și picături de ploaie cernută și doar după apariția prefectului județului. Acesta a trecut prin fața tuturor celor prezenți, dinspre strada Xenopol, pentru a fi chemat în rândul oficialităților locale din partea opusă, dinspre strada Bălcescu, conform scenariului. Nu a fost un eveniment gălăgios, singurele sunete fiind cele create de instrumentele muzicale ale orchestrei militarilor de la Academiei Forțelor Terestre (AFT) „Nicolae Bălcescu”.

Nu s-au ținut discursuri, decât o prezentare succintă a evenimentelor istorice care au precedat Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Evenimentul a fost atât de cuminte, încât nici măcar stegulețele ținute în mâini de majoritatea oficialităților nu au fost fluturate. Excepție a făcut un copil, care i-a salutat astfel pe tinerii militari care au defilat pe strada pietonală.

La final, am întrebat-o pe primarul Astrid Fodor ce mai are planificat pentru ziua de azi și ce mesaj le transmite sibienilor.

„La Sibiu, elita românească a militat neîntrerupt pentru unitate încă de la mijlocul secolului al XIX-lea”

Ceremonia a fost condusă de colonelul Marius Ralea. El a amintit că organizatorii au mai desfășurat zilel trecute și alte activități cu prilejul Zilei Naționale, inclusiv expoziții fotodocumentare, simpozioane și o ceremonie de sfințire a troiței lui Mihai Viteazu, unde s-au aniversat 100 de ani de la sfințirea acesteia.

Evenimentul a continuat cu intonarea imnului național al României, Ralea făcând apel către „către toți participanții” să-l cânte alături de o parte din corul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”. Ulterior, a fost oficiat serviciul religios de către părintele Ioan Coșa, protopopul Sibiului, împreună cu doi preoți militari.

Istoricul și muzeograful AFT Cosmin Roman a fost chemat la microfon pentru a prezenta semnificația acestei zile.

El a subliniat că desăvârșirea unității naționale la 1 decembrie 1918 reprezintă rezultatul unui „proces istoric obiectiv” la care au sperat și au luptat generațiile de români. „Anul 1918 este considerat în istoria poporului român drept anul triumfului idealului național și al încheierii victorioase a proiectului de țară”, a spus istoricul.

În prezentarea sa, el a detaliat etapele dificile ale realizării Marii Uniri. A vorbit despre faptul că izbucnirea Primului Război Mondial a găsit România într-o „situație ambiguă”, deși opinia publică era „majoritar ostilă Puterilor Centrale”, la care țara era aliată; despre faptul că intrarea României în război alături de Antanta în 1916 „a fost singura poziție corespunzătoare intereselor naționale”; despre faptul că în ciuda înfrângerilor succesive din 1916, amintind despre Turtucaia, Sibiu, Brașov, Valea Jiului și București, statul român „a continuat să existe, găsindu-și resursele morale pentru rezistență prin bătăliile eroice din 1917 de la Mărăști, Mărășești și Oituz”.

Cosmin Roman a evidențiat faptul că Marea Unire a avut loc cu repeziciune, în ciuda condițiilor dificile: „Primul pas a fost făcut de românii din Basarabia, care, amenințați de revoluția bolșevică izbucnită în fostul imperiu țarist, și-au declarat independența de acesta și mai apoi unirea cu România la 27 martie 1918. Următorul pas a fost făcut de reprezentanții Bucovinei care au beneficiat de condițiile favorabile create de dezintegrare a imperiului austro-ungar (…) În Transilvania, liderii românilor au pregătit terenul pentru a asigura și a pune în aplicare statutul de națiune liberă obținut în cadrul fostului imperiu austro-ungar. Idealul de unitate a fost clar exprimat la Marea Adunare de la Alba Iulia, desfășurată la 1 decembrie 1918 prin cei 1228 de delegați și în prezența a peste 100.000 de români care au de decretat Unirea acelor români și a teritoriilor locuite de dânșii cu România (…)”.

Despre rolul Sibiului în Marea Unire, istoricul a ținut să menționeze că „elita românească a militat neîntrerupt pentru unitate încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, prin instituții cheie precum Mitropolia Ardealului, Asociațiunea Astra sau Banca Albina, alături de organele de presă Telegraful Român și Tribuna”.

„Nu întâmplător, la Sibiu, încă din primele zile ale lui decembrie 1918 s-au mutat și au activat Marele Sfat Național, adunarea legislativă provizorie care a activat până la unificarea instituțională cu România din 1920 și în același timp Consiliul Dirigent, guvernul provizoriu condus de Iuliu Maniu, care a transpus în faptă dorințele românilor de unire. Tot la Sibiu avea să se constituie comandamentul trupelor din Transilvania, aflat sub conducerea generalilor Traian Moșoiu și Ioan Boieriu, care avea rolul de a reface armata română de aici”, a mai transmis istoricul celor prezenți.

În încheiere, el a accentuat că „Marea Unire de la 1918 rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României”, dar și că „unirea se construiește zi de zi”.

Ceremonia a continuat cu depunerea de coroane și jerbe de flori de către reprezentanți ai instituțiilor, partidelor politice și asociațiilor. Și s-a încheiat cu defilarea militarilor prezenți.

Astrid Fodor: Impostura din jur dăunează foarte mult României

La finalul evenimentului, după ce funcționarii locali și-au luat rămas bun unii de la alții cu „O duminică frumoasă! De fapt, ce duminică, că e luni!”, am întrebat-o pe primarul Sibiului ce are planificat pentru azi și ce mesaj le transmite sibienilor cu ocazia Marii Uniri.

„O să mă duc la spectacolul care este organizat la Sala Transilvania. De-abia aștept să-l văd, pentru că va fi un spectacol foarte frumos. După aceea, înapoi acasă, ca să mă refac pentru că am fost un pic bolnavă.

În rest, sunt bucuroasă și îmi doresc ca toată lumea să simtă această zi de mare sărbătoare și să fim uniți. Adică țara are nevoie de unitate – și în gândire, și în simțire, și în fapte.

Mă gândesc la versurile dintr-o melodie patriotică – să fim uniți în cuget și în simțiri -, că așa vom face fața la toate provocările. Provocări sunt multe și anul 2026 nu va fi un an ușor. Și dacă dăm dovadă de rațiune și de faptul că putem discerne într-adevăr ceea ce este bine de ceea ce este rău, de adevăr, de minciună, atunci avem șanse într-adevăr să mergem înainte.

Impostura din jur dăunează foarte mult României”, ne-a spus Astrid Fodor.