Decăderea Păltinișului: Minus 6 grade afară, plus 6 în bucătărie. ”Plătesc taxe și impozite mărite pentru ce? N-am apă, n-am gaz…”

Mi-au înghețat degetele mâinii drepte până mi-am notat câteva rânduri din ce mi-a povestit marți dimineață domnul Marcel Buchi. Apoi am schimbat pixul pentru că nu mai scria. Ne aflam la masa dumnealui din bucătărie, unde nu erau mai mult de 6 grade Celsius.

În sufragerie, camera vecină, temperatura era cu minus pentru că se făcuse o pojghiță de gheață la suprafață, în găleata cu varză murată. Acestea sunt condițiile în care trăiește un sibian în vârstă de 60 de ani, cu serviciu, taxe și impozite achitate ca un bun cetățean, ba chiar plătitor din propriul buzunar a 4.000 de euro pentru întreținerea blocului.

Marcel Buchi s-a trezit azi-noapte din somn tremurând de frig. ”Eram nervos. Am adomit gândindu-mă că s-au majorat taxele și impozitele, nu știu cât o să-mi vină de plată. Și când m-am trezit de frig am vrut să îmi vărs amarul, să-mi exprim nemulțumirea. Pe cine să sun la ora aia? Am căutat site-ul ziarului Turnul Sfatului și v-am scris dvs., în speranța că poate mă vede, mă aude și pe mine cineva”, mi-a spus dl. Buchi.

L-am cunoscut pe domnul Buchi în parcarea din fața blocului. Mergea să ia apă de la izvor. Îi trebuie pentru gătit, spălat vase și la toaletă. De mai bine de o săprtămână nu mai are apă curentă.

Imobilul este fix lângă hotelul Hohe Rinne Păltiniș. Bloc 1, scara A, apartament 13 – adresa din acte. Aici Primăria Sibiu are câteva apartamente la parter și la etajul 1, iar restul sunt apartamente private. Marcel Buchi este singurul locatar momentan, vecinii fiind plecați în patru zări.

I-am spus sincer că nu înțeleg de ce locuiește acolo. Este foarte frig și pare pustiu, nu vezi suflet de om. Când am urcat azi la Păltiniș o singură mașină am întâlnit tot drumul.

”Cum adică? E casa mea. Unde să mă duc? Aici stau din 1996, când am cumpărat apartamentul. Am lucrat ani de zile în turism aici, am fost ospătar, chelner, bucătar, de toate am făcut pe la multe restaurante și pensiuni. Trei copii am crescut aici. Pe vremea aceea Păltinișul era o stațiune frumoasă, înfloritoare, nu ca acum. Aveam grădiniță, școală, copiii mei au făcut clasele I-IV aici, apoi i-am mutat. Păltinișul s-a prăbușit la pandemie, de atunci e în cădere liberă, nu și-a mai revenit. Doar Arena Platoș ce-l mai ține în viață, în rest e mort. Și nimeni nu face nimic… Dacă vând apartamentul crezi că pot să iau ceva în Sibiu? Maxim 45.000 aș lua pe el”, spune domnul Buchi.

Locuiește la etajul 3. Cum ieși pe ușă, pe scări în sus, la dreapta, este o pată mare pe perete. Acolo a apărut o avarie la rețeaua de apă. În 3 ianuarie a sunat la administratorul clădirii, la primărie, a cerut ajutor. A venit un instalator trimis de primărie și, după ce ar fi tras o conductă separată de alimentare pentru unul dintre apartamentele deținute de Primăria Sibiu: ””Ne revedem la primăvară. Până atunci e înghețat, nu pot să fac nimic!” – așa mi-a spus. Păi eu mor aici până la primăvară!”.

În apartamentele de la parter au avut adăpost Pompierii, SMURD-ul, Salvamontul-ul, până să-și facă în ultimii ani propriile sedii în Păltiniș. A rămas doar Jandarmeria care vine câteva ore pe zi. Pe bună dreptate, au nevoie de minime condiții de trai. Ceea nu se poate spune despre domnul Buchi.

”Nu rezolv nimic nici dacă aduc eu un instalator, separat, că nu are acces la avarie, trebuie tot ceva organizat pe clădire. Până atunci stau să mă uit cu teamă cât am de plată la primărie. Plătesc taxe și impozite mărite pentru ce? N-am apă, n-am gaz…”, spune sibianul.

Când i-au mai crescut copiii, domnul Buchi a plecat în Italia, la muncă. 18 ani a locuit acolo, undeva lângă Genoa. Doi dintre copii s-au stabilit în Italia, sunt oameni în toată firea acum, au locuri de muncă, familii. Cel de-al treilea este în Noua Zeelandă. ”Băiatul m-a vizitat acum, de sărbători. Bine că nu s-a luat apa când a fost el aici, că nu știu ce ne făceam”.

Marcel Buchi lucrează ca șofer de TIR în Europa și o dată la câteva săptămâni are câteva zile libere când vine acasă. Adică în apartamentul din Păltiniș, unde se încălzește cu două calorifere electrice, care abia emană puțină căldură deasupra. ”Nu pot da mai tare sau să mai pun unul că sar siguranțele”.

”Tot ce pot să sper acum este să mă cheme mai repede la muncă. Altfel, astea nu-s condiții decente de viață. În vară, am vorbit toți locatarii și am pus mână de mână de am reparat blocul, am vopsit casa scării, am, schimbat acoperișul. 4.000 de euro a fost contribuția mea.

Când Primăria Sibiu a tras gaz, a pus țevile doar la apartamentele pe care le are, în loc să tragă la tot blocul. Am zis că plătesc, să am și eu gaz, ca tot omul civilizat. Degeaba… Acum țeava vine până la etajul de sub mine, eu mă uit la ea. Gaz nu, apă nu…”, oftează cu tristețe domnul Buchi.

Îl deranjează faptul că pentru un cetățean nu vede același respect ca pentru o instituție. Mai are un exemplu.

”Aici, jos, mai este un apartament. În primii ani ai lui Iohannis ca primar a fost amenajat de primărie și venea la schi la domnul primar, apoi se caza, sau se odihnea aici, în apartamentul acesta. Vă dați seama că trebuia să aibă niște condiții. Ori, pentru toți se poate, numai pentru mine nu”, mai spune supărat domnul Buchi.

În aceste condiții l-am întrebat dacă din punctul lui de vedere, ca locuitor al Pătinișului de 30 de ani, stațiunea mai are un viitor. ”Vara este un loc liniștit și plăcut unde să trăiești. E foarte multă liniște, aer curat, verdeață, miros de brad. Aici, în zona asta, nici vara nu mai sunt turiști. Este un loc relaxant unde să stai când vii după câteva săptămâni de muncă. Acum, de când nu mai am apă, a devenit aproape imposibil traiul”. În timp ce vorbea i-am cerut voie să fac o poză pe geamul de la dormitor. Peisajul, într-adevăr, îți taie respirația.

Într-un fel, situația domnului Marcel Buchi este reprezentativă pentru decăderea Păltinișului ca stațiune turistică. Pare că sibienii stau pe margine și se uită cum moare sub ochii lor. Oare unde am mai auzit asta?