Fundația Heritas se dizolvă după aproape 20 de ani. Michael Engel: „A devenit vizibil că sunt bani în Sibiu. Dar cum poate fi oprit turismul să distrugă farmecul centrului istoric?”

Succesoare a proiectului româno-german pentru reabilitarea centrului istoric al Sibiului, lansat în 2005, Fundația Heritas este acum în proces de dizolvare. Michael Engel, directorul Fundației, arată că s-a ajuns la acest moment „în mod natural”. În ceea ce privește situația patrimoniului Sibiului, Engel are și exemple pozitive, dar și puncte de vedere critice. Spre exemplu, faptul că orașul nu are o strategie pentru a opri industria turistică din a distruge pitorescul centrului istoric.

Într-un Sibiu gri și ponosit în anii 2000, GTZ, proiectul româno-german pentru reabilitarea centrului istoric al Sibiului, a adus – începând cu 2005 – culoare prin primele exemple pozitive de reabilitări ale unor clădiri istorice, atât publice, cât și private, din centrul Sibiului.  Dar nu era vorba doar de reabilitări „în sine”, arată acum Michael Engel, ci și de o abordare integrată a patrimoniului construit, una care avea în vedere condițiile socio-economice: de la posibilitățile financiare ale proprietarilor de clădiri istorice, la politicile publice ale administrației și până la implicarea mediului economic în demersul de revitalizare a zonei centrale. Asta însemnând inclusiv firme de construcții sau meșteșugari.

„După înființarea fundației, atenția orientată spre centru s-a lărgit, pentru o dezvoltare integrată a întregului oraș. Pentru noi cel mai important a fost să întreținem în continuare un dialog între toți stakeholderii (părțile interesate) care contribuie la dezvoltarea orașului ori sunt responsabili pentru dezvoltare. Aș aminti două exemple concrete: primul, festivalul Huet.Urban, unde am încercat să implicăm de la comunitate, la afacerile din zonă, cum sunt restaurantele, și până la meșteri sau arhitecți. Al doilea exemplu ar fi prima Strategie integrată de dezvoltare urbană, elaborată pentru atragerea de fonduri europene, în care au fost organizate o serie de dezbateri, inclusiv prin cartierele orașului”, enumeră Michael Engel din amprentele lăsate la Sibiu de fundația pe care a condus-o.

Citește și Huet.Urban la a IV-a editie: "De aici incepe dezvoltarea Sibiului"

Renașterea și blocajul din lipsa unei strategii. „Ce facem cu turismul deranjant?”

Din Sibiul anilor 2000, fără nicio casă reabilitată în centru, orașul a cunoscut o accelerată revigorare impulsionată de anul Capitalei Culturale Europene și integrarea României în Uniunea Europeană. „Lucrurile s-au îmbunătățit, s-au schimbat destul de mult și, ceea ce este vizibil, este că sunt bani în Sibiu. Investițiile - mai ales cele în turism, HoReCa - sunt destul de semnificative, iar în majoritatea cazurilor făcute destul de bine”, apreciază Engel.

Organizarea summit-ului european din 2019 a fost un nou moment de „presiune” asupra primenirii centrului istoric, dar „încă lipsește o strategie pentru asumarea potențialului centrului istoric”. „Multe propuneri nu sunt coerente. Din 2006 nu a mai existat un plan asumat de management al centrului. Atunci a fost elaborată o documentație pentru includerea în Lista patrimoniului mondial UNESCO, dar nu s-a mai continuat cu o strategie. Văd cu un ochi critic dezvoltarea teraselor în centru, în ultimii ani. Pur și simplu nu este în regulă și nu înțeleg de ce este permis. Practic, lipsește o reglementare. Am înțeles că este în elaborare un PUZCP (plan urbanistic pentru zone construite protejate în curs de elaborare pentru Piața Mare și Piața Mică – n.r.), destul de târziu aș zice, dar lipsește o asumare strategică asupra centrului. Eu nu văd o gândire de ansamblu prin care să fie elaborate scheme de sprijin pentru proprietari, reglementări pentru HoReCa, idei pentru dezvoltarea mobilității alternative”.

Turnul Sfatului și Piața Mare a Sibiului. Sursa foto: arhiva turnulsfatului.ro

Michael Engel are și un exemplu concret despre „lipsa de asumare” a conducerii orașului, pornind de la concursul de arhitectură pentru zona pieței agroalimentare Cibin, concurs din al cărui juriu a făcut parte. „Am senzația că asumarea proiectului nu este foarte mare din partea Primăriei. Înțeleg că este un proiect dificil, fiind unul de mare anvergură pentru acel colț al orașului, dar cred că angajamentul ar trebui să fie mai mare sau cel puțin mai vizibil. Asta ca să dau un exemplu, pentru faptul că lucrurile nu se dezvoltă într-o direcție coerentă”.

Citește și Concluziile proiectului de revitalizare a Pieței Aurarilor

Arhitectul diplomat aduce în discuție și ceea ce devine o problemă în centrul istoric: dezvoltarea necontrolată a industriei turistice. „Ce facem cu dezvoltarea rapidă și aproape deranjantă, aș zice, a turismului în centru? Sunt tot mai multe pensiuni, tot mai multe airbnb-uri, ceea ce e, sigur, este un factor de dezvoltare economică, dar poate duce la distrugerea farmecului centrului istoric al Sibiului. Nu doar că nu avem un răspuns, dar nici nu avem o discuție: cum vrem să arate centrul peste zece ani? Nu este doar cazul Sibiului, sunt foarte multe orașe în această situație. Iar în multe cazuri, strategiile sună bine, dar implementarea și monitorizarea acestora este mai dificilă în realitate. Cred că o gândire strategică asupra centrului, mai ales, trebuie să fie un subiect mai intens avut în vedere”.

Celălalt blocaj: respingerea noilor construcții

Strategia de care vorbește Michael Engel trebuie să abordeze inclusiv chestiunea noilor construcții în centrul istoric al orașului, pornind de la situația inserției aprobată în zona străzilor Tribunei – Lupaș și a celei respinse în piațeta din capătul A.D. Xenopol. „Eu sunt de părere că orașele trebuie să se dezvolte. Nu putem îngheța centrul la un anumit moment, sub argumentul că trebuie păstrat cum este. Orașele se dezvoltă, deci trebuie să existe posibilitatea de a construi. Problema cea mai mare este, evident, cum se construiește, ce mijloace are administrația de a interveni asupra proiectelor, cum este echilibrat dialogul între investitori și interesele orașului. Ceea ce s-a întâmplat foarte puțin. Nu sunt împotrivă, dar trebuie făcut cu grijă. Iar pentru asta ai nevoie de criterii și regulament, regulament elaborat pe baza unei viziuni.  Care acum nu există”.

Asumarea unei viziuni ar putea duce inclusiv la chestiuni concrete precum sprijinul financiar care poate fi acordat pentru proprietarii care nu-și permit întreținerea imobilelor istorice, de exemplu.

Dizolvarea

Fundația Heritas este în proces de dizolvare acum, după ce atât Engel, cât și ceilalți membri au luat drumul unor alte proiecte.

Născut în Dresda, Germania, Michael Engel este diplomat în arhitectură şi a lucrat în cadrul unor proiecte importante de dezvoltare urbană în Germania şi Africa de Sud. Din 2005 a venit în România, la Sibiu, implicându-se în Proiectul GTZ “Reabilitarea Centrului Istoric Sibiu”. Responsabilităţile sale s-au evidențiat prin preluarea activităţii de proiectare şi implementare a “Centrului demonstrativ şi de perfecţionare profesională Casa Artelor”. Din 2007 lucrează ca liber profesionist şi arhitect consultant pentru diferite proiecte de dezvoltare şi reabilitare urbană. Pe plan internațional, a lucrat ca expert consultant multe proiecte, precum Proiectul de Dezvoltare Urbană din L’viv, Ucraina. De cinci ani, Michael Engel lucrează în Belgrad, Serbia, în prezent având în elaborare o strategie pentru adaptarea la schimbările climatice. „Revin destul de des la Sibiu, prin urmare încerc să urmăresc dezvoltarea societății de aici”.

Citește și Terasele din Piața Mare și Piața Mică să nu mai aibă închideri laterale. Extinderi permise în volumul podurilor. Primăria a pus în consultare primul PUZCP din zona istorică a Sibiului

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi