Joi,
22.01.2026
Innorat
Acum
-1°C

De la document la simbol: sigiliile - comorile mai puțin cunoscute ale Arhivelor din Sibiu. „Prin ele, Transilvania apare ca parte integrantă a unui spațiu juridic european, nu ca o periferie”

De la document la simbol: sigiliile - comorile mai puțin cunoscute ale Arhivelor din Sibiu. „Prin ele, Transilvania apare ca parte integrantă a unui spațiu juridic european, nu ca o periferie”

Dincolo de textele propriu-zise, documentele medievale păstrate la Arhivele din Sibiu ascund și o componentă mai puțin cunoscută, dar esențială pentru înțelegerea istoriei: sigiliile.

Arhivele din Sibiu au un statut special nu doar prin vechimea documentelor, ci și prin bogăția fondului medieval. Acest lucru reflectă integrarea Transilvaniei într-un sistem juridic și cultural european. „Sibiul nu a fost un oraș marginal, ci un centru urban cu autonomie, cu instituții proprii și cu o cultură a scrisului foarte bine articulată”, explică dr. Mariana S. Țăranu, istoric și arhivist, care în prezent asigură conducerea Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale.

Potrivit acesteia, sigiliile joacă un rol esențial în transformarea documentului dintr-un simplu text într-un act de autoritate. „În Evul Mediu, sigiliul era garanția autenticității și a legitimității. Faptul că documentele păstrate la Sibiu poartă sigilii complexe, bine realizate, arată că orașul și instituțiile sale funcționau după reguli clare, recunoscute la nivel regional și european. Nu vorbim despre improvizație, ci despre o cultură juridică solidă”, subliniază dr. Țăranu.

Sigiliu atașat unui document oficial emis în anul 1428 

Același act, cu mai multe sigilii

Țăranu adaugă cum sigiliile ne introduc direct în istoria europeană: „Sigiliile folosesc un limbaj comun Europei medievale: ceară colorată, șnururi, iconografie, inscripții latine. Ele respectă tipare întâlnite în Imperiul Romano-German, în regatele Europei Centrale și Occidentale. Prin aceste sigilii, Transilvania apare ca parte integrantă a unui spațiu juridic european, nu ca o periferie. Este o dovadă de clasă și seriozitate instituțională”.

În multe cazuri, documentele medievale păstrează mai multe sigilii atașate aceluiași act. Această practică indică o validare multiplă - ecleziastică, administrativă sau personală. „Un document important trebuia confirmat de mai multe autorități, iar fiecare sigiliu adăuga un nivel suplimentar de legitimitate. Acest lucru ne spune mult despre seriozitatea procedurilor și despre modul în care era exercitată puterea”, mai arată Mariana Țăranu.

Istoria locală în sigilii

Șefa interimară a Arhivelor din Sibiu ne mai spune că istoria locală a Sibiului se reflectă direct în aceste elemente. Adică reflectă foarte clar statutul orașului: autonomie, organizare, apartenență la o comunitate cu reguli proprii.

„Ele trimit la instituțiile urbane, la bresle, la capitluri ecleziastice. În același timp, ele leagă istoria locală de cea regională și europeană. Sibiu este un exemplu de oraș care și-a construit identitatea prin documente, nu doar prin ziduri”, afirmă istoricul.

Deși extrem de valoroase, sigiliile rămân adesea în plan secund. „De obicei, privirea se oprește la text. Sigiliile sunt fragile, uneori deteriorate, și par detalii tehnice. În realitate, ele concentrează informații extrem de valoroase: cine avea drept de autoritate, cine confirma un act, ce simboluri erau considerate legitime. Ele sunt un limbaj vizual al puterii, foarte rafinat, care merită mult mai multă atenție”, explică Țăranu.

Conservarea sigiliilor, esențială pentru patrimoniu

În acest sens, este subliniată necesitatea conservării acestor, deoarece ceara, șnururile și panglicile sunt extrem de sensibile la condițiile de mediu. Pierderea unui sigiliu nu înseamnă doar degradare materială, ci și dispariția unei părți din mesajul istoric al documentului. „De aceea, arhivele nu sunt simple depozite, ci spații de protejare a unui patrimoniu european (...) Publicul larg trebuie să înțeleagă că istoria nu este doar o succesiune de evenimente, ci și un sistem de reguli, simboluri și instituții. Sigiliile din Arhivele Sibiului ne arată că aici a existat o cultură a responsabilității, a legalității și a continuității. Ele ne introduc într-o lume în care fiecare detaliu conta și în care seriozitatea era vizibilă chiar și în ceara unui sigiliu”, concluzionează dr. Mariana S. Țăranu pentru Turnul Sfatului.

 Sigiliu aplicat pe un act din 19 septembrie 1636 emis la Alba Iulia.

 

Citește și: Clădirea Arhivelor din Sibiu are nevoie de intervenție pentru a salva documente esențiale. „Semnalele de alarmă trebuie privite ca un apel la responsabilitate”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

2 comentarii

Daf

Acum 2 zile

Transilvania a devenit periferie dupa 1918, buna de jefuit de mitici
Raspunde

Imperiul mort

Acum 1 zi

Tie ti-au luat Rubensul din sop...Si lantul de glezna,macar spiritual,daca intelegi...Esti roman?Sau alogen ajuns aici dupa sec,11?Ev.Mediu?Ca sa stim cu cine vorbim...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus